Sarcina este un moment fiziologic. Cu toate acestea, ea poate fi afectata de o serie de afectiuni, cum ar fi hipertensiunea arteriala, indusa de sarcina, cu forma ei complicata, preeclampsia; nasterea prematura; diabetul gestational si macrasomia fetala; avortul, moartea fetala si restrictia de crestere intrauterina. Obstetrica moderna incearca sa ofere elemente de predictie. Intrebarea este: pot aceste complicatii ale sarcinii sa fie prevenite?
Prof. Univ. Dr. Dorin Grigoras : “Cercetarile si investigatiile actuale au dovedit ca da. S-au putut pune in evidenta anumiti factiori biochimici si biofizici, care, asociati factorilor de risc ale gravidei si ale sarcinii, au putut sa realizeze un calcul, respectiv un scor de risc al aparitiei acestei anomalii. Acest scor de risc este individualizat, respectiv, fiecare gravida are propriul ei scor de risc. Acest fapt ne da posibilitatea, pentru prima data, sa punem in evidenta si sa facem o diferentiere in potentialul de evolutie a unei sarcini, respectiv o sarcina, probabil cu o evoutie normala sau o sarcina cu risc. Programul de ingrijire, de monitorizare a sarcinii, in aceste conditii, este obligatoriu sa tina cont de acesti factori. Marele avantaj al acestui algoritm de lucru este faptul ca el este pus in evidenta prin investigatiile care se fac in asa-zisul prim trimestru de sarcina, respectiv la varsta gestationala, 11 pana la 13 saptamani si 6 zile. Ceea ce devine foarte important este faptul nu numai ca in acest moment putem discuta despre elementul de predictie, ci si faptul ca avand aceste elemente de factor de risc, se poate interveni prin elemente preventive. Respeciv, gravida poate sa urmeze un program si un tratament specific, in asa fel incat o parte din aceste riscuri vor disparea si evolutia sarcinii, in aceste conditii, ar putea fi chiar fiziologica. Fiecare din aceste complicatii se includ ulterior, in functie de gradul lor, in factori de risc cu potential crescut, factori de risc mediu si factori de risc scazut. In functie de incadrarea gravidelor in acest algoritm, in acesti factori de risc, si monitorizarea sarcinii se va face diferentiat. In sensul ca, cele cu risc scazut vor avea un numar de consultatii mai mic si o monitorizare obisnuita. Cele cu risc crescut vor avea o frecventa mai mare a consultatiilor, la care se adauga si efectuarea unor investigatii si teste specifice“.
Primul trimestru de sarcina ar trebui sa reprezinte baza piramidei de monitorizare si prognostic a sarcinii. Mai exact…
“In aceasta perioada, aparent, fiecare sarcina este normala. Si, totusi, bolile de care v-am amintit isi fac debutul, inca din aceasta perioada. Acest lucru ne da posibilitatea, repet, de a pune in evidenta si de a putea sa oferim gravidei o monitorizare si un tratament ulterior, personalizat. Urmatorul pas in urmarirea acestei piramide de ingrijire il reprezinta screening-ul de trimestru doi, respectiv varsta de sarcina 18 – 22 de saptamani in care oricarei gravide i se face screening-ul de morfologie, in sensul ca se face o evaluare a tuturor organelor fetale, punand chiar unele diagnostice de malformatii specific acestei varste gestationale. Gravida cu risc, in schimb, este supusa unui nou screening combinat, in asa fel incat se face o reevaluare si o reincadrare in ceea ce am numit initial, cele trei tipuri de gravide cu risc: gravide cu risc scazut, mediu si crescut. In acest moment al evolutiei sarcinii, ne aflam intr-o alta perioada, in care pot sa apara si simptomele bolii si de data aceasta discutam despre tratamentul curativ , care incearca sa trateze o parte din elementele care sunt specifice acestei perioade de evolutie a sarcinii si respectiv a bolii. Se poate face tocoliza la pacientele care au risc de nastere prematura. Se face tratament la pacientele la care apar deja elemente de hipertensiune indusa de sarcina“, declara Prof. Univ. Dr. Dorin Grigoras.
Important, in acelasi timp, este o evaluare intrauterina, corecta, a starii fatului. El este supus unor investigatii specifice, unde elementele de doppler vascular sunt semnificative.
Prof. Univ. Dr. Dorin Grigoras este de parere ca “respectarea acestui algoritm de lucru, desi pare simplu, ne pune, uneori, probleme de monitorizare. Respectarea algoritmului ne ofera o acuratete in diagnostic si conduita si impune o calitate superioara a monitorizarii materno-fetale, atat din punct de vedere al diagnosticului, cat si al tratamentului. Din acest punct de vedere, as vrea sa vin cu cateva exemplificari legate de patologia sau complicatiile sarcinii, si anume: pentru gravida cu risc de a dezvolta preeclampsie, screeningul combinat, din primul trimestru, asociaza factorii de risc matern, unde includem varsta gravidei – peste 30 de ani, reprezinta un factor de risc, antecedentele personale sau familiale ale acesteia, daca pacienta a mai avut sarcini care au dezvoltat preeclampsie, daca mama pacientei a avut preeclampsie, daca sarcina provine dintr-o fertilizare in vitro. Toti acestia sunt factori crescuti pentru a dezvolta o preeclampsie. La acestea se adauga ceea ce numeam sau ceea ce numim noi screening-ul biochimic, respectiv determinarea unor factori specifici, produsi ai placentei, PPAP-A-ul (n.red. Pregnancy Associated Plasma Protein A) si factorul de crestere placentar, tensiunea arteriala medie si indicele de pulsabilitate, la nivelul arterei uterine, date obtinute prin examinarea ecografica a sarcinii. Toate aceste date stabilesc un scor de risc pentru preeclampsie si ceea ce este foarte interesant si important, ca avand sau cunoscand acest algoritm, se poate pune un diagnostic de 89 la suta dintre gravide, ce vor dezvolta preeclampsie, inainte de 32 de saptamani, situatia cea mai complicata, pentru ca viabilitatea fetala la aceasta varsta este mai mica. 75 la suta dintre gravidele ce vor dezvolta aceasta patologie, sub 37 de saptamani. Acest lucru este important. Exemple similare se pot da si pentru celelalte tipuri de patologie. De exemplu, restrictia de crestere intrauterina, unde se iau in considerare antecedentele, daca pacienta fumeaza sau nu. De asemenea, standardele ecografice, unde important este, la fel: tensiunea arteriala medie, indicele de pulsativitate la nivelul arterei uterine, factorul de crestere placentar si proteina specifica sarcinii.“
Urmarirea acestui algoritm nu este suficienta. Important este raspunsul pacientei la tratament si la monitorizare. In al doilea rand, este extrem de importanta competenta si experienta echipei obstetricale ce monitorizeaza sarcina, si nu in ultimul rand, dotarea spitalului unde este monitorizata si tratata o gravida cu risc.
Prof. Univ. Dr. Dorin Grigoras considera ca ” din acest punct de vedere, afirm in acest moment, ca sistemul medical romanesc nu este pregatit in totalitate pentru a monitoriza o astfel de gravida. Atat din punct de vedere financiar, cat si din punct de vedere al competentelor, fiind necesare organizarea mai multor centre de diagnostic ante-natale, stratificarea competentelor profesionale, cu accent pe competentele de medicina materno-fetala. Toate aceste lucruri, odata implinite, ne vor da posibilitatea unei supravegheri corecte a sarcinii, a unei incadrari in categoriile de risc discutate, in asa fel incat prognosticul fetal si prognosticul matern sa fie cel corespunzator, rata complicatiilor ulterioare sa fie reduse, toate acestea putand sa ofere satisfactie profesionala noua, obstetricienilor, cat si bucurie si liniste, parintilor“.
In concluzie, asa-zisa ingrijire prenatala, ar putea fi reprezentata de screening-ul combinat, de contingent screening-ul, precum si de diagnosticul si tratamentul individualizat.