Reforma distinctă în domeniul medicinei de laborator este ceea ce reclamă medicii de laborator noii legi a sănătăţii în contextul în care, în prezent, laboratoarele de analize medicale se confruntă cu multe probleme de natura administrativă, profesională şi legală.
Competenţa în medicină de laborator rămâne doar un deziderat, întrucât se consideră că în laboratorul de analize medicale poate să-şi
desfăşoare activitatea orice persoană – cadru medical sau nemedical, cu studii superioare sau studii medii. Reamintim că în urmă cu 10 ani, s-au desfiinţat şcolile post-liceale de 3 ani, cu specific de laborator. De exemplu, în prezent, asistenţii medicali cu şcoli post-liceale, obţin competenţa de laborator după 6 luni de activitate în laborator, însă având în vedere complexitatea activităţii de laborator, acest mod de echivalare nu poate să fie complet, în primul rând din punct de vedere practic.
În ceea ce priveşte cadrele superioare de laborator, subliniem că medicina de laborator este o specialitate bine definită, care nu poate fi echivalata cu nici o altă formă de învăţământ superior, deci nici cu studii superioare de tehnologie chimică, tehnologia industriei alimentare, facultate de agronomie – profil de biologie, chimie alimentară sau industrială, biologie. În ţările din UE, statutul
personalului superior din medicina de laborator este foarte bine definit.
O altă problemă cu care se confruntă medicii de laborator consista în recunoaşterea diplomei de medic de laborator în UE, după
echivalarea lor la Ministerul Sănătăţii din România. Menţionăm că SRML a promovat la congresele sale, în rândul participanţilor, modul de obţinere al Diplomei de European Specialist în medicină de laborator, procedura valabilă numai prin înscrierea lor în registrul de evidentă europeană EC-4.
Registrul EC-4 este o bază de date de profesionişti, care au îndeplinit cerinţele de formare în medicină de laborator, în acord cu Registrul european deschis din ianuarie 1999 şi care, până în prezent, cuprinde peste 2300 de practicanţi din 20 de ţări din UE. SRML, care anul
acesta sărbătoreşte 20 de ani, moment aniversat în cadrul Congresului Naţional de Medicină de Laborator (10 – 12 octombrie), a demonstrat echivalentă standardelor între registrul naţional şi registrul de evidentă europeană EC-4.
De asemenea, SRML intenţionează să facă demersuri la Ministerul Sănătăţii în vederea urgentării acţiunii de a recunoaşte mai uşor Diplomele de Specialişti de Laborator în toate ţările UE. În acest sens, toate Comisiile speciale pe probleme de laborator de la nivelul
Ministerului Sănătăţii vor trebui să aibă în vedere:
• Uniformizarea învăţământului de laborator cu standardele UE;
• Politica de privatizare a laboratorului clinic;
• Laboratorul clinic în viitor;
• Standardizarea metodelor de analiză în laborator;
• Stabilirea intervalelor de referinţă; calibrarea;
• Managementul laboratorului clinic modern.
Pe lângă carentele foarte mari de personal de laborator, supunem atenţiei şi alte probleme cu care se confruntă medicina de laborator:
pregătirea personalului, cercetarea ştiinţifică care nu este suficient sprijinită de către statul roman, pe măsură potenţialului uman existent. Bugetul pentru cercetare (că procent din PIB) este printre cele mai mici din UE, iar în România, după 1990, au fost desfiinţate multe institute de cercetare de tradiţie, cu realizări ştiinţifice remarcabile.
Având în vedere problemele expuse mai sus, SRML a ales că tema pentru cel de-al 20-lea Congres Naţional de Medicină de Laborator care
se desfasora zilele acestea la Institutul Naţional de Statistică din Bucureşti: “Laboratorul medical în sistemul de sănătate”.
Reamintim că al 20-lea Congres Naţional de Medicină de Laborator reuneşte alte 4 manifestări ştiinţifice:
- Al 8-lea Congres Naţional al Asistenţilor Medicali de Laborator
- Al 7-lea Simpozion de Imunopatologie
- Al 3-lea Simpozion Naţional de Monitorizare a Tratamentului şi Toxicologie Clinică
- A 2-a Conferinţa Naţională „Plasmafereza terapeutică”