Ce substante chimice si aditivi alimentari sunt in compozitia patelului de ficat

0

Asociatia Pro Consumatori (APC) a efectuat un studiu privind calitatea pateului de ficat din Romania. Studiul face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”.

Asociatia Pro Consumatori(APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in adaosuri proteice vegetale/animale, grasimi vegetale/animale, zaharuri, sare si aditivi alimentari cu un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat, in prima parte a lunii iulie, 82 de sortimente de pate de ficat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.

Intre alimentele comune care si-au facut loc pe masa consumatorilor romani de cateva decenii se regaseste si pateul. Consumat ca atare, la pauza de masa a celor ce se afla la munca, direct din cutiuta de tabla lacuita care se vinde la mai toate unitatile comerciale, sau preparat mai savant prin amestecare cu alte ingrediente, ori chiar preparat in casa, pentru antreul rece al unei mese deosebite, este cunoscut de toata lumea si agreat de cei mai multi dintre consumatori.

Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti ai APC, coordonati de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Ingredientele regasite in compozitia pateurilor de ficat analizate sunt urmatoarele: carne de pui separata mecanic, piele de pui, grasime de pui, grasime de rata, slanina, aroma de pui, piele de curcan, carne de curcan separata mecanic, carne de porc separata mecanic, piele de porc, proteina animala din porc, salam maruntit, proteina din ou de gaina, albus de ou, proteine lactice, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapita, ulei de palmier, smantana, lapte praf, amidon din mazare, amidon din porumb, amidon de cartofi, faina de orez, faina alba de grau, fibra vegetala de mazare, fibre de grau, fibre vegetale, fibre vegetale din soia, proteina vegetala din soia, pudra de tomate, pulbere de miere, pulbere de ciuperci, extract de drojdie, sirop de glucoza, coloranti naturali din sange si suc de sfecla rosie, ficat de pui, ficat de porc, ficat de rata, ficat de gasca, carne de porc, carne de caprioara, carne de gasca, carne de rata, extract de telina, extract de praz, extract de condiment, fulgi de ceapa deshidratata, lichior, vanilina si alcool.

Ingredientele produselor alimentare trebuie mentionate in ordinea descrescatoare a cantitatii in care se regasesc in compozitia acelui produs, adica primul ingredient se gaseste in cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient intr-o cantitate mai mica decat primul ingredient s.a.m.d.

30% dintre pateurile de ficat – primul ingredient este reprezentat de apa

O analiza a ingredientelor din acest punct de vedere a scos in evidenta faptul ca la 30% dintre produsele analizate primul ingredient este reprezentat de apa, fapt ce arata calitatea scazuta a produselor cu o astfel de compozitie.

In concluzie, cantitatea de apa si substante de ingrosare naturale si artificiale este destul de mare in cazul pateului de ficat analizat, ceea ce denota o calitate scazuta a majoritatii produselor de acest tip. Pentru a realiza diferenta dintre pateul traditional si cel industrial, prezentam o lista de ingrediente (in ordine alfabetica) indicate pentru prepararea diferitelor variante de pate de casa: carne (de porc, in cazul pateului de porc), ceapa, cimbru, coniac, ficat, foi de dafin, mustar clasic, piper, oua, sare, slanina, smantana, unt, usturoi, vin rosu. Acestea, si altele asemenea, sunt toate produse cunoscute, iar daca sunt naturale, curate, „bio“, cu atat mai bine pentru sanatatea noastra.

Comparam aceasta lista cu lista ingredientelor pentru pateul industrial si avem imaginea amplelor modificari pe care le-a parcurs tehnologia culinara in ultimele decenii si drama pe care o parcurg organismele noastre, obligate sa se confrunte cu o multime de substante chimice pe care nu le cunosc si nu pot metaboliza.

La unele sortimente de pate de ficat, condimentele sunt inscrise in mod generic si nu este mentionat tipul condimentului. Avand in vedere ca unele dintre ele sunt incluse in lista substantelor alergene, este important sa fie cunoscuta denumirea respectivului condiment.

Dupa tipul de pate de ficat folosit in conservele analizate, situatia se prezinta astfel:

  • 52% din pateuri sunt cu ficat de porc, iar continutul de ficat de porc din conserva variaza intre 5 si 46%;
  • 31% din pateuri sunt cu ficat de pui, iar continutul de ficat de pui din conserva variaza intre 9,6% si 40%;
  • 10% din pateuri sunt cu ficat de rata, iar continutul de ficat de rata din conserva variaza intre 5 si 26%;
  • 4% din pateuri sunt cu ficat de gasca, iar continutul de ficat de gasca din conserva variaza intre 5 si 25%;
  • 2% din pateuri sunt cu ficat de curcan (intre 14% si 26%);
  • 1% din pateuri sunt cu ficat de vitel (8%).

Se observa ca mai mult de jumate din oferta de pate de ficat comercializata in marile structuri comerciale este reprezentata de catre pateul de ficat de porc. Plecand de la aceasta preferinta de consum a consumatorilor romani, s-a realizat un top 10 pateuri de ficat de porc dupa continutul de ficat.

Top 10 pateuri de ficat de porc dupa continutul de ficat in 100 grame produs

  1. Tulip (Danemarca)- 46% ficat in 100 grame produs
  2. Bucegi (Scandia) – 45% ficat in 100 grame produs
  3. Ardennes (Mega Image) – 41% ficat in 100 grame produs
  4. Campagne (Franta) – 40% ficat in 100 grame produs
  5. Zimbo – 31% ficat in 100 grame produs
  6. Antrefrig (Hame), Moldova in bucate (Vascar) – 30% ficat in 100 grame produs
  7. Campagna (Franta) – 29,38% ficat in 100 grame produs
  8. Viva (Scandia), Vascar – 26% ficat in 100 grame produs
  9. C+C – 25,6% ficat in 100 grame produs
  10. Auchan, Jensen’s (Germania) – 25% ficat in 100 grame produs

In privinta pateului de ficat de pui, rata, gasca si curcan s-a putut realiza doar un top restrans.

Top 5 pateuri de ficat de pui dupa continutul de ficat in 100 grame produs

  • Capricii si Delicii (Prefera Foods) – 40% ficat de pui si 5% ficat de gasca/rata in 100 grame de produs
  • Capricii si Delicii (Prefera Foods) – 35% ficat de pui si 10% ficat de curcan in 100 grame de produs
  • Campofrio (Group Caroli), Vascar – 30% ficat de pui in 100 grame de produs
  • Viva (Scandia), Vascar – 26% ficat de pui in 100 grame de produs
  • Carrefour – 22% ficat de pui in 100 grame de produs

Top 4 pateuri de ficat de rata dupa continutul de ficat in 100 grame produs

  1. Vascar – 26% ficat de rata in 100 grame de produs
  2. Delpeyrat (Franta), Mousse de Conard (Belgia) – 20% ficat de rata in 100 grame de produs
  3. La Piara (Spania) – 17% ficat de rata in 100 grame de produs
  4. Jensen’s (Germania) – 15% ficat de rata in 100 grame de produs

Top 3 pateuri de ficat de curcan dupa continutul de ficat in 100 grame de produs

  1. Vascar – 26% ficat de curcan in 100 grame de produs
  2. Hame Select – 25% ficat de curcan in 100 grame de produs
  3. Bucegi Junior (Scandia) – 20% ficat de curcan in 100 grame de produs

Top 2 pateuri de ficat de gasca dupa continutul de ficat in 100 grame produs

  1. Hame Select – 25% ficat de gasca in 100 grame de produs
  2. Jensen’s (Germania) – 15% ficat de gasca in 100 grame de produs

Substante chimice si aditivi alimentari utilizati in compozitia patelului de ficat

Identificarea substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.

In cele 82 de produse analizate s-au identificat urmatoarele categorii de aditivi alimentari, dupa cum urmeaza:

  • Agenti de ingrosare: caragenan, guma guar, guma caruba si guma xantan;
  • Potentiatori de gust si aroma: monoglutamatul de sodiu si 5-ribonucleotide disodice;
  • Antioxidanti: eritorbat de sodiu, acid ascorbic si izoascorbat de sodiu;
  • Stabilizatori: polifosfat de sodiu, trifosfat pentasodic, dipolifosfati de sodiu si potasiu si difosfati;
  • Conservanti: nitrit de sodiu.

In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in conservele analizate, situatia se prezinta astfel:

  • 28% dintre produsele analizate contin caragenan;
  • 37% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin;
  • 49% dintre produsele analizate contin monoglutamat de sodiu si 5-ribonucleotide disodice
  • 83% dintre produsele analizate contin nitrit de sodiu;

E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant rosu stralucitor care se obtine dintr-o specie de insecte numita cosenila.

E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseste pentru inhibarea bacteriilor si pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri si preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autoritatile europene si nord americane pe lista substantelor potential cancerigene, in special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos in urma interactiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. In tari precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis. Methemoglobinemia este o alta afectiune cauzata de consumul frecvent de produse conservate cu nitrit de sodiu, sau a apei bogate in nitriti. Boala se manifesta prin apatie, dureri de cap, ameteli, respiratie ingreunata si colorarea violeta a extremitatilor corpului (buze, limba, maini si picioare).

E300 – Acid ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care, in cantitati mari, poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si duce la formarea calculilor la rinichi.

E316 – izoacorbatul de sodiu este o substanta care prelungeste perioada de pastrare a alimentelor prin protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglari hormonale, tulburari hepatice, boli intestinale si ale ficatului, tulburari hepato-biliare, tulburari ale tubului digestiv, tulburari nervoase si cresterea nivelului de colesterol.

E325 – lactatul de sodiu. Acidul lactic si lactatii sunt utilizati drept conservanti, in special impotriva drojdiilor si fungilor, fiind folosit si pentru a creste stabilitatea antioxidantilor si pentru a preveni uscarea diferitelor produse. Se obtine din fermentatia bacteriana pe amidon si melasa.

E330 – acidul citric, agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.

E407 – Caragenanul este un gelifiant, agent de ingrosare. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

E412 – Guma de guar este o polizaharida folosita in industria alimentara ca stabilizator, emulgator si agent de ingrosare. Poate provoca greata, flatulenta si crampe.

E415 – Guma xantan este produsa prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulenta, diaree, crampe abdominale si scaderea glicemiei.

E450 – Difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reactii alergice, tulburari de tranzit intestinal si modifica echilibrul calciu-fosfor din organism.

E452 – Polifosfatii pot provoca alergii, dereglari hormonale, boli intestinale si cresterea valorii colesterolului. Polifosfatii dezechilibreaza balanta calciu-fosfor, impiedicand fixarea calciului in oase, favorizand aparitia osteoporozei.

E541 – Trifosfat pentasodic este un emulgator care poate provoca reactii alergice. Nu este autorizat in Australia.

E621– Monoglutamatul de sodiu este un potentiator de gust si aroma. Acesta provoaca reactii alergice, dureri de cap si de gat, ameteala, greata, diaree si poate bloca asimilarea vitaminei B6 si a calciului. Nu trebuie consumat de femei insarcinate, copii, hipoglicemici, batrani sau cardiaci.

E635 – Ribonucleotid disodic poate provoca alergii si trebuie evitat de persoanele astmatice.

Arome – termenul se refera la produsele care nu sunt destinate consumului sub aceasta forma, care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.

Analiza informatiilor nutritionale in cazul sortimentelor de pate de ficat.

Valoarea energetica per 100 grame produs variaza intre 149 kcal si 311 kcal.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variaza intre 10,5 grame si 35 grame, iar cantitatea de acizi grasi saturati per 100 grame produs variaza intre 1,6 grame si 14 grame.

Numeroase studii realizate in institutii medicale si universitati de prestigiu arata ca grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variaza intre 9 grame si 16,3 grame.

Cantitatea de sare per 100 grame produs variaza intre 1,2 grame si 2 grame.

Cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variaza intre 0,7 grame si 2,3 grame.

Este pateul de ficat un aliment sigur?

In variantele traditionale, pateul a fost si este un aliment cu mare valoare nutritionala si echilibrat, hranitor, gustos. Din produs cu statut special, a devenit un element de referinta in gastronomia democratica, un produs comun, iar pentru unii consumatori, chiar un produs aproape cotidian, fiind accesibil si comod la utilizare, cele mai multe sorturi fiind dozate la cantitati potrivite pentru o singura masa si prezentate / ambalate in recipiente metalice, supuse in final sterilizarii. Avand acest statut si o buna imagine in randul consumatorilor, a constituit o tinta predilecta pentru fabricantii de produse alimentare, care au avut posibilitatea sa valorifice profitabil subproduse de abator si alte ingrediente de calitate slaba, fara riscuri de pierderi in reteaua comerciala (pateul ambalat in recipiente metalice sterilizate rezista peste trei fara conditii speciale de pastrare).

Este o realitate neconsolanta ca trebuie sa consumam pate de ficat care are indicata corect pe eticheta, la procentul de ficat, mentiunea 25%, sau mai putin. In cazul specialitatilor (pate de gasca, de rata sau de vanat) procentul de ficat este de doar 5% declarat, un astfel de produs avand doar…urme de ficat. Diferenta o reprezinta, evident, tot felul de ingrediente, inlocuitori, „materiale de umplutura“, care nu sunt inerte pentru organismul uman, ci active, multe chiar foarte daunatoare.

Alternative pentru consumatori

Cea mai comoda alternativa o constituie alegerea produselor preparate corect si consumul acestora in cantitate adecvata necesitatilor reale, care trebuie considerate in functie de masa corporala, sex, varsta, activitate desfasurata, regim metabolic etc.

Varianta aceasta nu este totusi foarte sigura: cine are incredere deplina in declaratiile producatorilor, cine mai crede ca toate informatiile de pe etichete sunt adevarate si complete?

sursa

Share.

Leave A Reply