Sergiu Pasca, un tanar cercetaror roman, care a fost desemnat in 2013 cel mai bun student roman din strainatate, si-a infiintat propriul laborator de cercetare la Universitatea Stanford din Statele Unite ale Americii. „Pasca Lab”. In laboratorul propriu, el cerceteaza mecanismele moleculare si celulare ale tulburarilor neuropsihiatrice, inclusiv ale autismului.
Sergiu Pasca a hotarat sa isi creasca in laborator creiere pentru a le putea studia
In laboratorul sau, mii de bucati de tesut cerebral uman mai mici decat un bob de mazare au fost create din celule epiteliale umane, unele provenind de la oameni cu autism. Fiecare dintre ele are ADN-ul donatorului si fiecare reprezinta diverse parti ale creierului. Practica nu e noua, iar oamenii de stiinta creeaza un fel de mini-creiere inca din 2013, conform ABC News.
Nimeni nu a creat pana acum creiere umane complet functionale
Chiar daca aceste tesuturi au activitate, foarte apropriata cu cele reale, pana acum nimeni nu a creat creiere umane complet functionale. Aceste tesuturi create in laborator mimeaza functiile creierului si sunt foarte utile pentru a cerceta boli precum autismul sau schizofrenia.
“Nimeni nu ar fi crezut acum 10 ani am putea face ceea ce facem acum”, a spus Sergiu Pasca.
Pentru tesutul cerebral, cercetatorii au dezvoltat o tehnica care le-a adus premiul Nobel pentru medicina in 2012. Toate celulele din corpul uman au acelasi ADN. O celula epiteliala e diferita de una cerebrala prin functiile genelor. Tehnica despre care vorbim are in vizor o modalitate de a transforma celulele epiteliale in celule iPS (celule pluripotente induse). Au toate aceleasi proprietati ca si celulele stem embrionare, dar nu sunt facute dintr-un embrion.
Astfel, nu exista probleme etice cu celule iPS. In plus, celulele iPS sunt realizate din celulele proprii de la un pacient, ceea ce inseamna ca celulele iPS ar putea fi date inapoi unui pacient fara riscul de respingerea imuna, o problema importanta cu orice transplant de celule stem.
De ani buni, oamenii de stiinta folosesc aceasta abordare, dar acum scopul este de a lasa celulele sa creasca in gramezi, de la sine. Oricat ar parea de SF, nu au nevoie prea mare de ajutor in organizare. Cercetatorii spun ca acestea incep foarte repede sa comunice si sa semnalizeze unele cu altele, intr-un mod similar celulelor neuronale reale.
Aceste creiere reconstruiesc cortexul cerebral
Mini-creierele din laboratorul lui Sergiu Pasca reconstruiesc cortexul cerebral, despre care stim ca e asociat gandurilor ceva mai complexe si ca e un element-cheie pentru a cerceta cauzele autismului si schizofreniei. De asemenea, Flora Vaccarino, de la Universitatea Yale, creste celule similare, care contin ADN de la oameni cu autism. A descoperit ca o anumita celula neuronala este produsa in exces, si este strans legata de activitatea excesiva a unor gene. Desigur, medicul nu pretinde ca asta cauzeaza autismul, dar ar putea fi o pista buna.
In cazul microcefaliei (o insuficienta a dezvoltarii creierului), o astfel de tehnica ar fi mult mai utila decat studierea creierelor soarecilor. Mutatiile genetice care o cauzeaza au un efect insignifiant cand sunt recreate pe cobai. Este aceeasi situatie si in cazul autismului si schizofreniei, iar cercetatorii nu vor sa se limiteze doar la studiul anumitor boli. Au in vizor inclusiv evolutia creierului uman, comparativ cu cea a creierului animal.