Afazia – cauze, simptome, tratament

0

Afazia este o tulburare a vorbirii care afecteaza exprimarea sau intelegerea limbajului vorbit sau scris in absenta oricarei modificari senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultand in urma unor leziuni dobandite ale creierului.

Frecventa la persoanele in varsta care de cele mai multe ori au suferit un atac cerebral, afazia pune individul in imposibilitatea de a intelege limbajul vorbit sau scris.

Exista mai multe tipuri de afazie, in care diversele proprietati ale limbajului pot fi mai mult sau mai putin afectate. Disciplina medicala care se ocupa cu studiul afaziilor este denumita afaziologie.

Cele mai importante tipuri de afazie sunt:

  • forma senzoriala,
  • forma motorie
  • forma mixta ( rezultatul asociatiei formelor senzoriale si motorii, in relatie putand domina una dintre ele).

Afazia – cauze

Orice leziune a creierului care intereseaza zonele limbjului si legaturile dintre ele poate provoca tulburari ale vorbirii de tip afazic cu caracter permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt:

  • Bolile cerebro-vasculare, hemoragii sau infarcte, mai ales in teritoriul arterei cerebrale mijlocii de partea stanga.
  • Traumatisme cranio-cerebrale cu focare contuzionale in parenhimul cerebral.
  • Procese expansive intracraniene, tumori cerebrale benigne sau maligne, primitive sau metastatice.
  • Boli degenerative, de ex.: Boala Alzheimer, Afazia primara progresiva.
  • Boli infectioase ale creierului si meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de ex.: Encefalita herpetica).

Afazia – tratament

Daca nu este vorba de o afectiune progresiva (tumora, boala degenerativa), tulburarile afazice se pot ameliora in cursul evolutiei (de ex.: dupa un accident vascular cerebral), in functie de gravitatea si extinderea leziunii. Aceasta recuperare functionala, de cele mai multe ori incompleta, este datorita capacitatii creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numeste plasticitate cerebrala. Acest proces poate fi facilitat printr-un tratament de reeducare a vorbirii, cu scopul realizarii unei capacitati de comunicare apropiata de cea normala.

Conditii obligatorii pentru obtinerea unor rezultate pozitive sunt absenta unor tulburari dementiale si motivarea pacientului.

Tratamentul este de cele mai multe ori individual, uneori se asociaza si o terapie de grup. Exista mai multe metode: metode de stimulare, metode programate, metode de deblocare, terapie melodica si ritmata (melodic intonation therapy) cu asocierea muzicii.

Studiile comparative intre grupe de bolnavi tratati si netratati au demonstrat avantagiile tratamentului sistematic al afaziilor.

Share.

Leave A Reply