Obezitatea este in egala masura o boala fizica, dar si psihologica, iar la o cercetare mai atenta vom observa ca problemele psihologice nu doar ca pot prefigura dezvoltarea obezitatii, dar ele sunt intrinseci incercarilor de a pierde in greutate. De aceea, medicii de la Spitalul Sf. Constantin din Brasov, centru de excelenta in chirurgia obezitatii, apreciaza ca unul dintre cele mai importante aspecte in procesul de schimbare a stilului de viata si revenirea la o greutate normala este tocmai sustinerea motivatiei si ridicarea moralului persoanei in cauza. Specialistii pot oferi pacientilor consiliere cu privire la dieta postoperatorie si subliniaza importanta schimbarii stilului de viata pentru pierderea in greutate, amintind faptul ca chirurgia bariatrica este chirurgia stomacului, nu operatie pe creier, astfel incat pacientii trebuie sa mentina ei insisi controlul asupra gandirii si comportamentului lor si sa faca alegeri sanatoase pentru tot restul vietii.
„Baza etiologica a tulburarilor alimentare si a obezitatii sta, de obicei, intr-o combinatie de factori psihologici, de mediu, genetici si biologici. Indivizii care sufera de tulburari psihologice (de exemplu depresia, anxietatea sau tulburarile de alimentatie) pot prezenta dificultati in a controla consumul de alimente, de a se limita la o cantitate adecvata si a-si mentine o greutate sanatoasa. Vom observa ca multe persoane care sufera de obezitate trec prin urmatorul ciclu: tulburari de dispozitie, supraalimentare si, ca urmare, cresterea in greutate. Deseori, pe fondul stresului sau anxietatii ridicate persoanele mananca mai mult decat intr-o situatie in care anxietatea este redusa si se pare ca la persoanele obeze orice tip de emotie poate sa mareasca consumul de alimente”, a declarat domnul doctor Serban Vasile, medic primar chirurg in cadrul Sectiei de Chirurgie Generala a Spitalului Sf. Constantin din Brasov.
Stigmatizarea, factor psihologic major in aparitia obezitatii
Stigmatizarea reprezinta un factor psihologic major in aparitia obezitatii, in conditiile in care societatea percepe aceasta boala intr-un mod negativ si tinde sa creada ca oamenii care sunt obezi sunt “slabi de inger” si lipsiti de ambitie. De cele mai multe ori, persoanele obeze sunt constiente de aceasta imagine, asa ca se interiorizeaza, fapt care favorizeaza dezvoltarea tulburarilor de dispozitie, a anxietatii si a abuzului de substante.
Atunci cand oamenii sunt stigmatizati din cauza greutatii pe care o au, e foarte probabil ca ei sa se angajeze in comportamente nocive, cum ar fi mancatul excesiv sau dietele nesanatoase. Ca o urmare fireasca, apare stima de sine scazuta, jena, nemultumirea fata de propriul corp, sentimente care pun presiune pe relatiile interpersonale.
Prin urmare, suportul familiei si a prietenilor apropiati, la fel si grupurile de sustinere pentru persoanele care sufera de aceasta afectiune si aleg sa lupte impotriva ei cu ajutorul chirurgiei bariatrice – cum este Clubul Bariatric de la Spitalul Sf. Constantin Brasov – contribuie in mare masura la atingerea greutatii dorite si revenirea la o viata normala.
Mancatul excesiv, mecanism de aparare
Adesea, mancarea este folosita ca un mecanism de aparare de catre cei care au probleme cu greutatea, mai ales atunci cand sunt tristi, nelinistiti, stresati, singuri si frustrati. Cand sunt intr-o dispozitie proasta apeleaza la mancare si chiar daca se simt bine pe moment, cresterea in greutate va provoca ulterior o disforie generala din cauza inabilitatii lor de a-si controla emotiile. De aici va rezulta sentimentul de vina, care este foarte posibil sa reactiveze ciclul, ducand la crearea unui model: depasirea tristetii prin mancare.
De multe ori persoanele obeze au incercat sa piarda din kilogramele in plus, avand succes foarte putin sau deloc. Esuarea incercarilor lor de a slabi a dus la descurajare, frustrare, pierderea sperantei si pesimism in ceea ce priveste posibilitatea de a slabi pe cont propriu pe viitor. In acest caz, o prima reactie este supraalimentarea, ca urmare a dietei anterioare, uneori chiar a infometarii. Apoi, urmeaza incetinirea metabolismului si arderea unui numar tot mai mic de calorii. Drept efect, greutatea corporala devine mai mare, la fel ca frustrarea si sentimentul de neajutorare.