Coloranţi alimentari sintetici: pericole pentru sănătate

0

colorantii-alimentari-sinteticiConform statisticilor Centrului pentru Ştiinţa în Interes Public (CSPI), producătorii din întreaga lumea folosesc anual circa 7 milioane de kilograme de coloranţi alimentari sintetici.

Coloraţii alimentari sintetici sunt prezenţi în aproape toate alimentele prezente în supermarketuri.

Coloranţii alimentari sintetici prezintă o mulţime de pericole pentru sănătate, printre care apariţia tulburărilor de comportament la copii, până la declanşarea cancerului mai târziu în viaţă.

Cuprins:

  1. Generalităţi despre coloranţii alimentari sintetici
  2. Bolile pe care le produc coloranţii alimentari sintetici
  3. Sanănătatea copiilor şi coloranţii alimentari
  4. Alternative naturale la coloranţii artificiali

Bolile pe care le produc coloranţii alimentari sintetici

Mulţi coloranţi naturali folosiţi în trecut în industria alimentară au fost interzişi de autorităţi, din pricina toxicităţii lor despre care se discută aprins în secolul XX. De atunci, companiile au început să îi înlocuiască treptat cu coloranţi alimentari sintetici. Din păcate, aceştia din urmă vin cu propriul lor set de probleme.

O campanie vizuală realizată de editorii Special Education Degree, intitulata Colors to die for, evaluează cele mai comune tipuri de coloranţi alimentari sintetici, în raport cu afecţiunile pe care le pot produce, ţările în care este interzisă utilizarea lor şi alimentele în care se regăsesc cel mai des.

Colorantul alimentar sintetic albastru aprins

Folosit deseori pentru fabricarea produselor de patiserie cu umpluturi din fructe de pădure, a bomboanelor, cocktailurilor şi iaurturilor aromate, colorantul alimentar sintetic albastru aprins poate provoca anomalii cromozomiale.

Din acest motiv, colorantul alimentar sintetic albastru a fost interzis în Franţa, Finlanda, Anglia, Norvegia şi, cel mai recent, în Suedia.

Colorantul alimentar sintetic albastru indigo

Colorantul alimentar sintetic albastru indigo poate creşte riscul dezvoltării tumorilor cerebrale, regăsindu-se cel mai des în dulciuri, băuturi răcoritoare, băuturi alcoolice (specialităţi) şi în hrana pentru animale. Acest colorant artificial a fost interzis, momentan, doar în Norvegia.

Colorantul alimentar sintetic rosu-oranj

În mod surprinzător, unii comercianţi de portocale încearcă să păcălească ochiul cumpărătorilor, injectând coaja acestor citrice cu un colorant alimentar sintetic rosu-oranj. Acesta îmbunătăţeşte aspectul fructelor, însă predispune totodată la tumori ale vezicii urinare. Din acest motiv, colorantul în cauză a fost deja interzis în Statele Unite ale Americii, în industria de procesare a alimentelor.

Colorantul alimentar sintetic vrde-smarald

Interzis în multe comunităţi europene economice, colorantul alimentar sintetic verde-smarald creşte riscul de cancer al vezicii urinare şi se regăseşte cel mai frecvent în băuturi alcoolice şi nonalcoolice, dulciuri, îngheţată şi cosmetice.

Colorantul alimentar sintetic  roşu-cărămiziu

Cel mai utilizat şi consumat colorant alimentar artificial este rosul-caramiziu, care creşte predispoziţia la anomalii cromozomiale, hiperactivitate şi ADHD sau dezvoltarea limfoamelor. Din pricina pericolelor pe care le ridică pentru sănătate, a fost interzis în industria de procesare a alimentelor din Statele Unite ale Americii.

Colorantul alimentar roşu-cărămiziu se regăseşte în produsele de patiserie, dulciuri, băuturi şi conserve.

Colorantul alimentar sintetic rosu-eritrosina

Un alt colorant alimentar sintetic  intens folosit, rosul-eritrosina a fost şi el asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate efecte negative la nivel comportamental şi neurochimical, anomalii cromozomiale şi creşterea predispoziţiei la dezvoltarea tumorilor tiroidiene.

Colorantul alimentar sintetic rosu-eritrosina se găseşte frecvent în produsele de patiserie, dulciuri, mezeluri şi fructe. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a încercat să interzică utilizarea acestui colorant artificial în SUA, fără niciun succes până în prezent.

Colorantul alimentar sintetic galben-tartrazina

Deşi nu a fost interzis momentan decât în Norvegia, colorantul alimentar sintetic galben-tartrazina a fost acuzat de numeroase potenţiale pericole pentru sănătate. Cele mai importante sunt

– anomaliile cromozomiale;
– limfoamele;
– astmul;
– insomniile;
– comportamentul agresiv/violent;
– hiperactivitatea;
– tumorile tiroidiene;
– alergiile;
– efectele negative neurochimice şi comportamentale;

Colorantul alimentar sintetic galben-tartrazina se regăseşte în produsele de patiserie, dulciuri, conserve şi băuturi.

Colorantul alimentar sintetic apus-de-soare

Interzis deja în Norvegia şi Suedia, colorantul alimentar sintetic apus-de-soare are propriul set de riscuri pe care le ridică în urma consumului. Astfel, poate produce astm, urticarii, eczeme, hiperactivitate, anomalii cromozomiale, alergii şi tumori tiroidiene.

Colorantul alimentar sintetic apus-de-soare este introdus frecvent în produsele de patiserie, mezeluri, conserve şi produse cosmetice.

Sănătatea copiilor şi coloranţii alimentari sintetici

Cercetătorii Universităţii Southampton au descoperit că sănătatea copiilor poate fi pusă în pericol de consumul alimentelor procesate cu coloranţi alimentari sintetici care au în compoziţie benzoat de sodiu. Aceste substanţe cresc hiperactivitatea în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 9 ani.

Un alt studiu publicat în revista Science concluzionează ca minorii hiperactivi (cu cel mai înalt grad de hiperactivitate măsurat printr-un test special), în a căror dieta au fost incluse numeroase produse alimentare procesare cu coloranţi alimentari sintetici, au o capacitate mai scăzută de a-şi aminti imagini.

În ciuda rezultatelor obţinute de cercetători în această privinţă, Administraţia de Alimente şi Medicamente din SUA nu a reuşit să aducă până în prezent dovezi certe care să asocieze coloranţii alimentari sintetici cu riscul crescut de ADHD la copii. Testele dedicate acestor concluzii se află momentan în derulare.

Alternative naturale la coloranţii alimentari sintetici

Coloranţii fabricaţi din surse naturale sunt o alternativă mai sănătoasă decât coloraţii alimentari sintetici, provenind din morcovi, ţelina, spanac, dovleac, fructe de pădure, varza roşie, turmeric, sofron sau ardei iute. Aproximativ 30% din alimentele produse la nivel naţional au în compoziţie coloranţi naturali, acestea fiind cu preponderenta produse organice.

Faţă de coloranţii alimentari sintetici, coloranţii naturali nu oferă culori la fel de concentrate, pot modifica gustul alimentelor şi sunt mai sensibili la căldură, astfel ca nuanţele pot varia în funcţie de condiţiile de păstrare.

sursa: sfatulmedicului.ro

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.