Costurile serviciilor medicale pe pacient si pe boala

0

1054_articolDr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat:

“Până la finalul anului vom avea o evaluare a costurilor medii pe pacient și pe boală”

Investițiile în calitatea serviciilor medicale sunt mai mici decât risipa de fonduri generată de lipsa standardelor privind calitatea în acest domeniu, a afirmat dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul conferinței “Costurile și calitatea serviciilor medicale”, organizată de compania Tarus Media la Hotel Ramada, București.

“Calitatea costă, dar și non-calitatea costă foarte mult. Din păcate nu am făcut o evaluare a costurilor non-calității. Dacă ne-am apuca, am constata că ne costă mai mult decât dacă am investi în calitate”, a declarat oficialul Ministerului Sănătății în cadrul conferinței. El a exemplificat cu un element subliniat de raportul NICE, conform căruia la noi internarea pentru o operație de apendicită durează 3 – 4 zile, în timp ce în Europa standardul este de 24 de ore.

“Nu avem o evaluare a costurilor nici măcar la nivel de pacient, cu atât mai puțin de boală”, a punctat Cepoi, care a anunțat că există un proiect derulat de Ministerul Administrației și Internelor, finanțat din fonduri UE, care va estima costurile la nivel de pacient și de boală pe baza unui număr de spitale pilot. Până când acest proiect va ajunge la rezultatele așteptate, pentru o estimare mai operativă a acestor costuri, Ministerul Sănătății va resuscita o obligație de raportare a spitalelor care există din 2006.

“Încercăm să activăm o aplicație informatică mai veche care există în cadrul Ministerului Sănătății pe care, dacă spitalele raportează corect, vom putea vedea costul mediu pe pacient și pe specialitate”, a spus Cepoi. Oficialul a apreciat că astfel s-ar putea obține aceste costuri până la sfârșitul acestui an.

O problemă este totuși legată de faptul că, în urma descentralizării, autoritățile locale dețin spitalele.

“Evaluarea costurilor cu non-calitatea presupune existența unui sistem de standarde bine puse la punct, pe de o parte, și existența unui organism cu specialiști pentru a evalua conformitatea cu aceste standarde; și mă refer la instituția pentru evaluarea tehnologiilor medicale”, a declarat dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătății, pledând pentru înființarea acestei noi instituții.

Eficientizarea cheltuirii resurselor din sistemul medical a fost susținută și de Sorin Popescu, corporate affairs manager Amgen: “Pentru eficientizarea cheltuielilor, trebuie să existe aceleași reguli și pentru restul cheltuielilor din sistemul medical (75%), nu numai pentru medicamente (care reprezintă 25% din bugetul FNUASS), trebuie reduse fradudele și abuzurile (prin implementarea prescripției electronice), trebuie înființată Instituția pentru Evaluarea Tehnologiilor Medicale și trebuie implementat codul de etică la nivelul întregii industrii farmaceutice”.

Sorin Popescu a pledat pentru transparență, predictibilitate și sustenabilitate în piața farmaceutică, pentru actualizarea listei de medicamente compensate, reducerea termenelor de plată și corectarea deficiențelor taxei de clawback. El a întrebat, retoric, unde sunt sumele colectate prin taxa de viciu și cele 50 de milioane de euro colectate prin aplicarea taxei de clawback, despre care autoritățile promiteau că vor fi cheltuite pe medicamente.

Costurile în sistemul sanitar pot fi aproape înjumătățite prin implementarea și promovarea unor ghiduri de practivă în domeniul medical, a afirmat Dr. Ricardo Baptista Leite, deputat in Comisia pentru Sanatate din Parlamentul portughez vorbind despre experienta Portugaliei in implementarea ghidurilor de practica pentru osteoporoză.

“Exista posibilitatea de a reduce costurile din sistemul sanitar fara a pierde la capitolul calitate. In Portugalia, am ajuns la concluzia ca, cel putin teoretic, se pot realiza economii de 500 de milioane de euro la nivelul activitatii spitalelor, de 600 de miliarde de euro in sectorul ingrijirilor primare si de 160 de milioane de euro la nivelul consumului de medicamente « , a spus Dr. Ricardo Baptista Leite.

90% dintre costurile din spitale sunt determinate de activitatea a aproximativ 10% dintre doctori, a explicat acesta, mentionand ca in cadrul spitalelor este nevoie de implementarea unor noi modele de finantare, de centralizarea activitatii de negociere, de achizitii si plati, precum si de inovarea in ceea ce priveste modelele de management din spitale. La nivelul ingrijrii primare, monitorizarea prescriptiilor si relocarea asistentelor medicale din contextul spitalicesc in sistemul de ingrijire primara reprezinta cateva solutii de reducere a costurilor fara a afecta calitatea actului medical.

« Reducerea costurilor in Portugalia s-a realizat si prin crearea unui sistem de monitorizare a plangerilor pacientilor si a notificarii in ceea ce priveste efectele adverse ale tratamentului si a unui sistem de supraveghere a infectiilor nozocomiale. De asemenea, programul national de acreditare in domeniul medical a creat o competitie sanatoasa intre spitale », a mai explicat Dr. Ricardo Baptista Leite vorbind despre experienta portugheza.

Imbunatatirea indicatorilor de sanatate, precum si asigurarea unor costuri compatibile cu taxele colectate reprezinta obiectivele sistemului de sanatate in continuare, reprezentantul parlamentului portughez mentionand ca trebuie acordata o mai mare importanta ingrijirii primare, preventiei si promovarii sanatatii, ingrijirea secundara si cea tertiara urmand sa fie accesate doar la nevoie.

« Sanatatea se face pentru bani – pentru banii pe care ii castigi si ii pierzi in timpul procesului medical », a spus Horia Cristian, Secretar in cadrul Comisiei pentru Santate si Familie in Camera Deputatilor, afirmand ca modelele de business din sistemul sanitar trebuie schimbate.

« Spitalul este foarte bun pentru medicina acuta, dar este functional in conditiile actuale ? Cheltuielile indirecte sunt ridicate – timpul in care nu se lucreaza cu pacientul este foarte mare. Facem de toate pentru toti, iar acest model ar trebui fractionat in mai multe modele de business : in furnizori de servicii medicale si in furnizori de valoare adaugata », a explicat Horia Cristian. Guvernul trebuie sa subventioneze crearea unei noi organizari, sa se asigure ca toti cetatenii au dreptul la servicii medicale si sa stimuleze libera concurenta, a mai adaugat parlamentarul roman.

In Romania nu exista o cultura pentru investitia in cercetare si dezvoltare printre agentii economici, desi alocand bani pentru cercetare se creeaza un avantaj competitiv, a spus europarlamentarul Petru Luhan in cadrul prezentarii sustinute la eveniment, mentionand ca 446 milioane de euro sunt alocati pentru cercetare in perioada 2014-2020 la nivel european.  Cresterea calitatii in domeniul santatii reprezinta o prioritate UE in conditiile in care sistemele medicale reprezinta 10% din PIB-ul Uniunii Europene, iar unu din zece angajati lucreaza in acest domeniu. UE priveste sanatatea ca pe un business care sa contribuie la PIB, la competitivitate, a explicat Petru Luhan.

“Pana in 2020, va exista un deficit de un milion de lucratori in sistemul sanitar, iar 15% din asistenta necesara nu va fi acoperita. Sistemele de sanatate nu sunt corelate cu piata fortei de munca.  Exista o foame de medici in Germania, Franta, Olanda », a afirmat Petru Luhan.

Cel mai scump echipament dintr-un spital este stiloul medicului, a spus Peter Donnelly, fost Director de Costuri si Clasificare in Ministerul britanic al Santatii, fost Director Financiar – North West London Strategic Health Authority, Marea Britanie, explicand ca trebuie sa existe o comunicare fluenta intre medici si departamentul financiar pentru a asigura eficientizarea costurilor.

« Variatia la nivelul practicii clinice este cea care influenteaza costul si calitatea ingrijirii,” considera Peter Donnelly, iar aceste diferente si identificarea consumului inutil trebuie identificate si prezentate astfel incat clinicienii sa inteleaga motivatia pentru eficientizarea proceselor medicale.

« Datele electronice asigura comparatii rapide si precise care nu sunt posibile cu ajutorul dosarelor medicale. Managementul trebuie sa vada aceasta infrastructura ca fiind esentiala, nu optionala », a subliniat specialistul britanic.

Rezultatele medicale la nivelul spitalelor depind foarte mult de pregatirea medicilor si de nivelul tehnic al echipamentelor, insa in momentul in care pacientii fac alegerea de a fi tratati la un anumit spital, cel mai mult conteaza perceptia lor asupra modului in care sunt ingrijiti, iar acest aspect este influentat de factori precum comunicarea cu medicul si personalul medical, de promptitudinea personalului, de managementul durerii sau de fluxurile de pacienti, a spus Sergiu Negut, director SVP Consult.

« Trebuie sa tratam pacientii ca pe niste clienti pe care ne propunem sa ii atragem in spitalul nostru. Sunt foarte importante monitorizarea satisfactiei, ajustarea proceselor in functie de feedback, cresterea capacitatii de reactie prin managementul exceptiilor si al reclamatiilor », a explicat Negut, adaugand ca, din punctul de vedere al consumatorului, conceptul de calitate medicala nu este intotdeauna reprezentat de ceea ce considera furnizorii de servicii ca fiind calitativ.

Sursa: Televiziunea Medicala

Share.

Leave A Reply