Depresia, una dintre cele mai frecvente cauze ce afecteaza sanatatea

0

Depresia este una dintre cele mai frecvente cauze care afecteaza sanatatea, la nivel global. Depresia are un impact puternic asupra functionalitatii pacientului, scaderea productivitatii si a capacitatii de lucru, izolare si chiar pierderea dorintei de a trai.

depresia

In anul 2020 depresia va fi a doua cauza de dizabilitate

In prezent, depresia majora este a patra boala ca raspandire pe glob, reprezentand una dintre problemele grave de sanatate. Conform estimarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in anul 2020 depresia va fi a doua cauza de dizabilitate, imediat dupa afectiunile cardiovasculare.

Pe 23 si 24 mai compania de comunicare medicala Houston NPA a organizat cel mai important simpozion medical interdisciplinar dedicat in exclusivitate depresiei – Conferinta “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului si asupra societatii”.

Manifestarea a reunit peste 330 participanti (medici, farmacisti, asistenti, psihologi), confirmand nevoia de informare a comunitatii medicale asupra subiectului care este unul extrem de complex.

Pe agenda evenimentului s-au aflat teme de actualitate (psihoterapia ca forma de tratament in depresie, depresia in oncologie, depresia si medicina somatica, preventia depresiei, depresia psihotica ante-natala, simptome psihice frecvent intalnite in cabinetul medicului de familie, interactiuni ale medicamentelor antidepresive, stresul, tratarea insomniei, rolul medicului de familie in managementul depresiei, conceptul de Sanatate Mintala in Romania, depresia la pacientul varstnic, aderenta la tratament, reabilitarea psihosociala), acestea fiind sustinute cu entuziasm de lectori de elita din mai multe specialitati implicate in diagnosticarea, tratarea si monitorizarea pacientilor cu depresie, care au facut posibila inalta tinuta stiintifica si au asigurat originalitatea programului, atat de apreciat de cei care au luat parte la lucrari. Programul a fost creditat cu 12 puncte pentru medici si farmacisti, 9 pentru asistenti.

Printre lectorii care au dat curs invitatiei de a sustine prezentari in plen s-au aflat: Prof. Dr. Iuliana DOBRESCU, Prof. Dr. Mirela MANEA, Prof. Dr. Luiza SPIRU, Prof. Univ. Dr. Florin TUDOSE, Conf. Dr. Maria LADEA, Asist. Univ. Dr. Mircea LUPUSORU, Dr. Farm. Robert ANCUCEANU, Dr. Cristina CHEOSEAUA, Dr. Irina-Ana DAN, Dr. Alexandru PAZIUC, Dr. Simona RADU-RAUTA, Dr. Vlad STROESCU, psiholog Bogdana BURSUC si psiholog Radu STOENESCU.

Conferinta s-a adresat medicilor din specialitatile medicina de familie si psihiatrie in principal, dar si medicilor din alte specialitati, precum neurologie, boli metabolice, endocrinologie, geriatrie si gerontologie, cardiologie, medicina interna, oncologie, deoarece sindromul depresiv afecteaza foarte des pacientul si din punct de vedere somatic, fiind frecvent asociat bolilor cronice de tipul hepatitei, diabetului, afectiunilor cardiovasculare sau celor neurologice etc, iar medicii specialisti care ii trateaza pe acesti pacienti trebuie sa cunoasca implicatiile si complicatiile in caz de depresie si sa colaboreze cu medicul psihiatru. La eveniment au participat si psihologi, psihoterapeuti, farmacisti si asistenti.

depresia

 Medicul de familie – rol cheie in depistarea precoce a depresiei

Cabinetele medicilor de familie sunt asaltate de pacienti cu acuze diverse care le creeaza de la stare de discomfort, pana la incapacitate de munca. Prof. dr. Mirela MANEA a atras atentia in prezentarea sustinuta vineri in cadrul conferintei “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului si asupra societatii” organizata de Houston asupra rolului cheie pe care il au medicii de familie in depistarea precoce a depresiei. Printre simptomele care, daca ar fi corelate, ar ridica suspiciunea medicului de familie de depresie, se numara: dispozitie depresiva, lipsa interesului si a placerii, insomnii, oboseala precoce, modificarea apetitului cresterea/scaderea poftei de mancare, cefalee, furnicaturi, senzatie de sufocare si nod in gat, manifestari gastrointestinale. Conform Prof. Manea, depresia este in continuare subdiagnosticata in Romania, insomnia si oboseala frecventa fiind simptomele cel mai des intalnite in cazul depresiilor. Cand se prezinta la medicul de familie, pacientii prezinta acuzele pe care le considera cele mai grave si au convingerea ca sunt boli in sine, nu simptome ale unor tulburari de ordin psihic. Depistate la timp si corect, medicul de familie ii prezinta cu tact situatia pacientului si il indruma catre medicul psihiatru, scutind astfel timp si bani pentru alte investigatii speciale pentru diverse boli.

depresia

 Corpul in depresie – o noua perspectiva in medicina somatica

Modificarea accentuata a structurii demografice in primele decenii ale secolului XXI, precum si aparitia unor uriase modificari in modul de viata contemporan, in principal legate de retelele de comunicare si utilizarea noilor tehnologii, au dus la o accelerata crestere a prevalentei tulburarilor depresive. Lucrarea Prof. Dr. Florin TUDOSE in cadrul conferintei “Impactul sindromului depresiv asupra pacientului si asupra societatii” a facut referire la modificarile pe care prezenta depresiei le induce in patologia somatica si consecintele acestei schimbari, atat sub raportul diagnosticului propriu-zis cat si tratamentului costurilor atitudinii medicale.

Prevalenta tulburarii afective la pacientii cu afectiuni medicale este de 2 ori mai mare decat in populatia generala, prezenta unei boli fiind un factor de risc in sine pentru depresie. Tipuri de medicatie care pot provoca depresie: analgezice, antihipertensive, antineoplastice, tuberculostatice, antibiotice, corticosteroizi, digitalice, sedative, interferon. Principalele afectiuni medicale asociate cu depresia: cardiopatie ischemica, diabet zaharat, accident vascular cerebral, obezitate, cancer, HIV, durere cronica, dementa, Parkinson, hepatita.

Solutiile prezentate de Prof. Dr. Florin TUDOSE in cadrul prezentarii sale sunt: intelegerea naturii depresiei si cunoasterea factorilor de risc permit o limitare a impactului bolii, educarea populatiei si a medicului de medicina generala in scopul recunoasterii si diagnosticarii timpurii a depresiei, utilizarea conjugata a psihoterapiei si farmacoterapiei, continuarea tratamentului pentru o perioada suficient de lunga si in doze corespunzatoare pentru a preveni recaderile.

Pana la 25% dintre reactiile adverse la medicamente sunt cauzate de interactiunile medicamentoase, de aceea cele cu relevanta clinica trebuie cunoscute si intelese. De la antidepresivele vechi de peste o jumatate de secol, la clasele cele mai recent intrate in uz (altfel spus, de la prima la a treia generatie), toate medicamentele antidepresive au potentialul de a interactiona cu alte medicamente, cu posibilitatea de a declansa efecte adverse grave. Dr. Farm. Robert ANCUCEANU a trecut in revista cele mai importante asemenea interactiuni, discutand mecanismul, relevanta clinica si atitudinea terapeutica de adoptat fata de acestea. Cel mai important principiu care trebuie avut in vedere la o eventuala asociere intre ele a antidepresivelor este evitarea asocierii a 2 antidepresive care influenteaza sistemul serotoninergic din cauza riscului de sindrom serotoninergic.

 Depresia la varstnic

Conform Prof. Dr. Luiza SPIRU, depresia este cea mai frecventa problema de sanatate mintala la varstnic. Este asociata cu afectiuni psihiatrice (dementa) si alte tipuri de polipatologie geriatrica, precum si efecte ale medicatiei prescrise, rata depresiei fiind deosebit de ridicata in spitale si institutii de ingrijire si cazare. Manifestarile clinice ale depresiei la varstnic presupun dificultati de concentrare, dificultati in procesul decizional, scaderea motivatiei, tulburari de memorie.

La varstnic, simptomele tipice de depresie pot fi mascate de cele ale altor boli, pot coexista alterari de functionalitate fizica, pot reprezenta efecte adverse ale unor medicatii. Pacientii au o procupare excesiva pentru sanatate si acuza simptome fizice, anxietate, scaderea memoriei. Forma prevalenta de depresie la varstnic este cea exogena care raspunde greu la antidepresive, iar cea endogena are mare incidenta de suicid. Unele antidepresive au toxicitate crescuta la varstnic, tratamentul trebuie initiat la doze scazute si trebuie urmat cel putin 6 luni. La acesti pacienti este nevoie de consult psihiatric si geriatric pentru diagnosticul si managementul cazului.

 

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.