Glutamatul de sodiu – otravirea lenta a omenirii

0

Cercetatorul John Erb a facut sute de studii ce au tratat in ultimii 50 de ani efectele glutamatului de sodiu asupra animalelor si oamenilor. El a prezentat un raport in fata comisiei de experti pentru aditivi alimentari din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii si intitulat „Otravirea lenta a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”).

Glutamatul de sodiu – care sunt efectele?

Asadar, cu toate ca guvernele au la dispozitie o larga bibliografie stiintifica privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o masura macar de a informa populatia, daca nu si de a interzice aceasta otrava cu efect intarziat.

In acelasi timp, la comanda, din cand in cand, mai-marii si responsabilii cu sanatatea publica lupta inversunat pentru a proteja sanatatea publica prin vaccinuri. De ce?

De ce mancam fara sa ne mai putem opri, pana ajungem obezi?

Potrivit cercetatorilor F. Bellisle si M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni sa manance tot mai mult si mai repede; se pare ca in jur de 6% din dieta zilnica a unei persoane ar putea fi alcatuita din MSG. Aceasta inseamna ca, la un consum de doua kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doza de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doza este suficienta pentru a omori un sobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).

Ce este glutamatul de sodiu in ce alimente se gaseste?

Fabricat din melasa (care este obtinuta din zahar) prin fermentatie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi intalnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene).

Glutamatul de sodiu se foloseste cel mai mult in alimentele fabricate artificial si in semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, inghetata, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului ca acel aliment este foarte gustos.

Glutamatul de sodiu este interzis in Australia, insa este tolerat in Statele Unite. Majoritatea persoanelor sunt sensibile la glutamat invocand simptome ca greata, dureri de cap, ameteli, palpitatii, slabiciune si oboseala. Toate acestea sunt cunoscute sub denumirea generica de „simptomul mancarii chinezesti”.

Glutamatul de sodiu se intalneste si in alimente naturale. Cele mai mari concentratii de glutamat se gasesc in drojdie, ciuperci, rosii, branzeturi si extracte vegetale. De aceea, unele semipreparate pot contine valori periculos de mari de glutamat fara a fi „aditivate” cu E 621.

Daca un produs alimentar are ca ingrediente „proteina vegetala hidrolizata” (care contine pana la 30% glutamat), „proteina din plante hidrolizata”, „arome naturale”, „aromatizanti”, sau „extract Kombu” atunci glutamatul este prezent in acel aliment in cantitati suficient de mari pentru a ne atrage atentia.

Cele mai bogate surse de glutamat de sodiu sunt: drojdie autolizata, caseinat de calciu, gelatina, proteine hidrolizate, caseinat de sodiu, extract de drojdie, proteine texturate, carrageenan, guma vegetala, condimente, arome, bulion,concentrat de rosii, supa de carne, malt din orz, extract de malt, aroma de malt, proteine din lapte, izolat proteic din lapte, concentrat proteic din lapte, proteine din soia, izolat proteic din soia, concentrat proteic din soia, sos de soia, extract de soia, chipsuri, floricele, supe-instant, condimente, pate de ficat, pate vegetal, salam, parizer, crenvursti.

In literatura de specialitate, „soareci tratati cu MSG” este o expresie sinonima cu obezitatea, letargia si cresterea nivelului de insulina. De zeci de ani, cercetatorii produc in laborator soareci ce sufera de obezitate, datorita aplicarii de glutamat de monosodiu in diferite doze.

De asemenea, MSG-ul adaugat in hrana oilor a condus la o crestere experimentala a apetitului, incat consumul de hrana de slaba calitate poate fi marit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993).

Intr-un alt studiu avand la baza subiecti umani, „Umami si apetitul” („Umami and Appetite”) realizat in 1990 de catre P.J. Rogers si J.E. Blundell, s-a constatat ca atunci cand un om consuma o masa in care este adaugat MSG, acestuia i se face foame din nou si va consuma o cantitate mai mare de hrana tratata cu MSG decat cea fara acest ingredient.

Intr-un studiu realizat in 1984, cercetatorii au reusit sa provoace atacuri de epilepsie soarecilor carora li s-au administrat mici doze de MSG:

„Severitatea convulsiilor si frecventa deceselor a crescut in mod progresiv odata cu varsta” (cf. Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).

Dereglari hormonale – insulina si hormonul de crestere

MSG-ul este responsabil si pentru cresterea secretiei de insulina, intr-un studiu documentat de A. Niijima si T. Togiyama, in 1990: „Cand cavitatea orala a soarecelui a fost infuzata cu o solutie de MSG, s-a constatat o crestere rapida a nivelului de insulina din sange la 3 minute de la stimulare”. Aceleasi efecte au fost observate si intr-un experiment cu subiecti umani (cf. Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise in humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).

Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secretia hormonului de crestere in timpul adolescentei.

Experimentele realizate pe soareci au aratat ca MSG reduce secretia hormonului de crestere, soarecii devenind obezi si avand o crestere deficitara. Efectele se observa insa si la oameni: „La indivizii obezi, secretia hormonului de crestere este impiedicata (…), iar gradul acestui defect in secretie este proportional cu gradul de obezitate” (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).

Glutamatul de sodiu afecteaza pruncul inca din pantecele maicii sale

In anii ’80 si ’90 ai secolului trecut, cercetatorii au descoperit ca MSG poate sa depaseasca bariera pusa de placenta si sa puna astfel in pericol copilul aflat in pantecele mamei sale. Efectele negative au fost amplu analizate pe soarecii folositi in experimente, dar „aceste observatii dovedesc posibilitatea unei otraviri dincolo de placenta a fetusilor umani, dupa consumul de catre mama a unor alimente bogate in glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987).

„S-a demonstrat ca glutamatul de monosodiu (MSG) penetreaza bariera placentei. Activarea excesiva a receptorilor de glutamat si supraincarcarea intracelulara cu calciu indusa de catre MSG, care, in cele din urma, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta intr-o reducere a capacitatii de invatare si memorare a puilor de soareci, daca mama a fost tratata cu MSG pe cand purta puiul in pantece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).
In urma acestor observatii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutamatul asupra sarcinii, cercetatorii M. Hermanussen si J.A. Tresguerres au tras in 2003 un puternic semnal de alarma: „Sugeram cu tarie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu si reconsiderarea dozelor zilnice de proteine si aminoacizi recomandate in timpul sarcinii”.

Glutamatul de sodiu potenteaza comportamentul agresiv si antisocial, scazand totodata nivelul de atentie si concentrare

Un alt efect deosebit de important observat de cercetatori in testarea glutamatului pe soareci este comportamentul agresiv si antisocial generat asupra rozatoarelor. Aceasta este de fapt o trasatura surprinsa de toate experimentele din domeniu, fara exceptie, asa cum subliniaza si doctorul Russell Blaylock in cartea sa Excitotoxinele.

Si cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat de sodiu decat soarecii, iar copiii de patru ori mai mult decat adultii, sa ne mai mire oare ca, indopati cu glutamatul gasit mai ales in chips-uri, dresinguri si supe, copiii nostri sunt tot mai agresivi?

Avand in vedere ca studiile stiintifice arata tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea si atentia si, in general, slabeste capacitatile cognitive – atat la animale, cat si la oameni, chiar din faza intrauterina, daca mama a consumat multe alimente bogate in glutamat de sodiu –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor nostri sau de faptul ca, asa cum arata aceleasi studii, oamenii devin infertili?

Suntem martorii unui „razboi impotriva populatiei” fara precedent, unul in care omului i se cere o atentie sporita fata de ceea ce se intampla in jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viata, fara ca macar sa-si dea seama de ce a ajuns atat de neputincios si lipsit de vlaga. Ajungem treptat asemenea puilor din crescatoriile de pasari – o masa de carne, obezi, fara memorie si initiativa, cu data de expirare cat mai recenta, inhamati mai degraba la caruta mortii. Si – daca se poate – fara urmasi!

Paradoxul epocii noastre este nu numai acela ca in societatile abundente oamenii sunt subnutriti, ci mai ales ca, in societatea informatiei, omul este tot mai dezinformat. Altfel cum ne-am putea explica faptul ca, desi avem acces la atata informatie, totusi nu stim ceea ce se petrece cu adevarat in jurul nostru?

Acest razboi perfid impotriva omului mizeaza insa nu numai pe dezinformarea lui, ci pe ceea ce este mai propriu omului dupa Cadere: pofta. Ceea ce aduce nou epoca noastra, a alimentelor procesate la nivel industrial, este esentializarea poftei sau, mai degraba, a elementului chimic care o produce.

Sa folosim ingrediente naturale, fructe si legume, ierburi uscate, precum:

  • anason, boia de ardei dulce, busuioc, chimen, cimbru, coriandru, cuisoare, chimbir, hrean, marar, menta, leustean, maghiran, mustar, nucsoara, ridiche, ardei iute, rozmarin, salvie, scortisoara, sofran, tarhon, telina, vanilie care impreuna cu sarea si piperul dau un gust mult mai bun mancarurilor si in acelasi timp sunt sanatoase pentru organism.

sursa

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.