Pacaleala pe sanatatea ta: praf in ochi cu... lapte praf!

Pacaleala pe sanatatea ta: praf in ochi cu… lapte praf!

0

Stii ce bei, ce-i pui copilului tau in cana, in biberon? Acel lapte proaspat pentru consum este un amestec cu lapte praf. Pe eticheta trebuie inscrisa, obligatoriu, precizarea “Contine lapte praf”.

O statistica a Consiliului Concurentei arata ca 63% din laptele pentru consum din supermarketuri si hipermarketuri este romanesc, 36% este importat din tarile Uniunii Europene si 1% provine din statele din afara UE. Din pacate, laptele proaspat nu e de multe ori lapte proaspat, ci un amestec cu lapte praf!

Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege potrivit caruia, pe eticheta produsului pe care-l vor gasi mamicile la raft sa apara clar: “Contine lapte praf in proportie de …%” sau, dupa caz, “Nu contine lapte praf”, lapte praf a carui valoare nutritionala este, considera initiatorii legii, “foarte scazuta”.

Nerespectarea acestei cerinte constituie contraventie si se sanctioneaza, de catre Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara pentru Siguranta Alimentelor, cu amenda de la 5.000 la 10.000 de lei.

Pentru ca legea sa fie aplicata, trebuie votata si de Camera Deputatilor.

Lapte praf  – in mare parte, pericol pentru bebelusi

Doar 61% dintre laptele praf – produs destinat hranirii sugarilor cu varsta cuprinsa intre 0 si 6 luni – are ca prim ingredient laptele, in cazul a 32% dintre produsele analizate, primul ingredient este zerul demineralizat – subprodusul care rezulta din prelucrarea laptelui in branzeturi. Pentru a obtine zerul praf demineralizat sunt extrase intre 70% si 90% din mineralele continute de zerul brut. Zerul praf demineralizat poate cauza reactii alergice. La 7% dintre produsele analizate, primul ingredient e reprezentat de proteine din zer, arata un studiu facut de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

in cazul a 31% dintre produsele analizate, cel de-al doilea ingredient il constituie uleiurile vegetale. Exista producatori care nu mentioneaza tipul de ulei vegetal folosit, precum si provenienta acestuia (agricultura clasica sau cea ecologica).

Ingredientele de pe pozitiile 3 si 4 ale fiecarui produs analizat sunt: lactoza, uleiuri vegetale, lapte degresat si alte zaharuri (maltodextrina, amidon). In formulele de lapte praf analizate s-au identificat 84 de substante diferite:

Maltodextrina este un aditiv alimentar folosit ca agent de ingrosare si indulcitor, poate produce reactii alergice, ca indulcitor are un indice glicemic de doua ori mai mare decat zaharul, fapt ce duce la cresterea nivelului de glucoza din sange.
– Unii producatori au folosit taurina in realizarea formulei de lapte praf, iar cantitatea de taurina asimilata zilnic de catre sugarii hraniti cu una din aceste formule de lapte praf poate ajunge la cea dintr-o bautura energizanta de 250 ml!
– In unele formule de lapte praf exista si fibre alimentare. Acestea nu fac parte din compozitia chimica a laptelui matern.
– Exista cazuri in care producatorii nu declara tipul de ulei folosit si modul de obtinere al acestuia. Digestia uleiurilor vegetale este in general greoaie.
Amidonul este un carbohidrat care produce cresterea brusca a glicemiei, nu se gaseste in laptele matern, iar introducerea acestuia in formula de lapte praf poate genera intoleranta si alergie la acesta in perioada de viata ulterioara.
Fructooligozaharidele sau zaharul artificial a fost interzis in formulele de lapte praf comercializate in Noua Zeelanda.
Fosfatul de potasiu, clorura de calciu, carbonatul de calciu sunt substante anorganice, cu grad de asimilare redus. Carbonatul de calciu (E 170) este un colorant alb care se obtine din calcar alb, folosit ca stabilizator si agent de umplere, poate produce dureri abdominale, pietre la rinichi si comportament confuz.
Probioticele introduse in formulele de lapte praf au mai mult un rol comercial, deoarece flora intestinala a sugarului se dezvolta dupa perioada lactatiei.
Galacto-oligozaharidele pot da simptome precum balonare, gaze si dureri abdominale.
– In unele formule de lapte praf s-a gasit aluminiu intr-o cantitate de 40 de ori mai mare decat cel prezent in laptele matern si de cateva ori mai mare decat cel admis in apa potabila. Prezenta aluminiului in laptele praf se datoreaza echipamentelor de productie si ambalajelor din folie de aluminiu. Conform studiului, un bebelus poate ingera zilnic peste 600 micrograme de aluminiu, fapt ce poate genera boli gastrointestinale si poate impiedica buna functionare a functiilor renale.

Aportul energetic zilnic in a patra saptamana de viata, obtinut prin ingerarea cantitatii de lapte preparat, recomandat de fiecare producator variaza intre 429 kcal si 597 kcal (Novolac 1). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda un aport energetic zilnic de 554 kcal pentru baieti si de 515 kcal pentru fete. Calculele realizate de APC Romania arata ca majoritatea producatorilor nu tin cont de aceste recomandari!

“Din pacate, laptele praf a devenit o regula in privinta hranirii sugarilor, iar laptele matern este exceptia de la regula. Rata alaptarii in Romania se situeaza la nivelul cel mai scazut inregistrat in ultimii 25 de ani. in anul 2014, 71% dintre mamele tinere isi hraneau sugarii cu lapte praf. Acest lucru ar trebui sa ne ingrijoreze, avand in vedere dezavantajele dovedite stiintific privind folosirea laptelui praf pentru hranirea bebelusilor, iar tinerele mame ar trebui incurajate si sustinute prin programe specifice derulate pe termen lung de catre Ministerul Sanatatii Publice”, a declarat conf.univ. dr. Costel Stanciu – presedintele Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania.

Medicii pediatri atrag atentia asupra pericolelor alimentatiei cu lapte praf, cum ar fi:
– constipatie;
– boli cronice: diabet, obezitate si cancere infantile;
– alergii (astm, eczeme) si intoleranta (eruptii, diaree);
– infectii respiratorii si alte tipuri de infectii;
– carenta de vitamina A;
– risc crescut de dezvoltare intelectuala mai redusa.

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.