Romania, printre statele cu cele mai scazute valori ale sperantei de viata la nastere din UE

1

Cu ocazia Ziei Mondiale a Sanatatii, Institutul National de Statistica a publicat un studiu privind speranta de viata la nastere, speranta de viata sanatoasa si cativa dintre factorii determinanti ai acesteia.

In anul 2019, in Romania speranta de viata la nastere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai putin fata de nivelul mediu al sperantei de viata la nastere in cele 27 de tari ale UE. Astfel, tara noastra se afla in grupul tarilor cu cele mai scazute valori ale sperantei de viata la nastere din UE -27 (75,9 ani) in anul 2018, valori mai mici inregistrandu-se in Letonia, Lituania si Bulgaria. Intre tarile cu cea mai mare speranta de viata din Uniunea Europeana se numara Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franta si Cipru (82,9 ani).

Femeile traiesc, in medie, cu 5,5 ani mai mult decat barbatii. Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arata ca femeile din Uniunea Europeana traiesc, in medie, 83,7 de ani, pe cand speranta medie de viata a barbatilor este de 78,2 ani. Cercetatorii afirma ca aceasta diferenta este explicata in mare parte de stilul de viata, mai sanatos in cazul femeilor si de ocupatiile diferite ale celor doua sexe.In Romania, speranta de viata la nastere a fost in anul 2019 de 72,5 de ani pentru barbati si de 79,6 de ani pentru femei.

Speranta de viata sanatoasa

Speranta de viata sanatoasa la nastere pentru femei a fost de 60,6 ani (in anul 2019), fata de 61,9 ani (in anul 2009), iar pentru barbati de 59,9 ani (in anul 2019), fata de 59,6 ani (in anul 2009). La nivelul UE, in anul 2019, ecartul dintre femei si barbati pentru speranta de viata sanatoasa la nastere este de 0,7 ani, in favoarea populatiei feminine, pentru care speranta de viata sanatoasa la nastere este de 59,6 ani.

  • Studiile au reliefat faptul ca populatia din mediul rural este mai preocupata de regimul bazat pe un consum redus de sare decat populatia din mediul urban (72,8 fata de 69,9% in mediul urban), in timp ce aceasta din urma acorda o mai mare importanta cantitatii de zahar ingerate (53,0% fata de 48,5% in mediul rural) si numarului de calorii consumate decat populatia din mediul rural (28,0% fata de 19,6% in mediul rural).

Regimul alimentar

  • Din totalul populatiei Romaniei in varsta de 15 ani si peste, 8,4% urmeaza un regim alimentar adecvat. Dintre acestia, 71,1 % au un regim bazat pe consumul redus de sare, 62,2% urmeaza un regim alimentar sarac in consumul de grasimi, 51,2% urmeaza un regimbazat pe un consum redus de zahar, iar 24,5% au apelat la un regim alimentar care tine cont de consumul de calorii. •Ponderea populatiei de sex feminin care urmeaza un regim alimentar (9,8%) este mai mare decat cea a populatiei de sex masculin (6,8%).
  • Din totalul populatiei rezidente (incepand cu varsta de 6 luni), 99,4% a consumat fructe, 26,5% din persoane mentionand un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic intr-o proportie mai mare decat persoanele de sex masculin (23,1%), diferenta fiind de 6,7 puncte procentuale.
  • Mersul pe jos pentru deplasarea in diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populatia rezidenta de 5 ani si peste a desfasurat-o, pentru cel putin 10 minute pe zi, intr-o saptamana obisnuita. Mai mult de o treime din populatia de sex feminin in varsta de 5 ani si peste (40,5%) a mers pe jos, in mod continuu, intre 10 si 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decit populatia de sex masculin.
  • In schimb, populatia desex masculin alege intr-o proportie mai mare decat cea de sex feminin sa mearga pe jos distante mai mari, care totalizeaza o durata zilnica de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin fata de 8,2% dintre persoanele de sex feminin).Consumul de fructe si legume
  • In mediul urban, populatia consuma zilnic fructe in proportie de 32,1%, in timp ce in mediul rural doar 20,1% din populatie consuma fructe zilnic.
  • Copiii si tinerii cu varsta pana la 24 ani consuma in medie 1,9 portii de fructe zilnic, in timp ce persoanele in varsta de 75 de ani si peste consuma mai putine fructe zilnic (1,7 portii/zi).
  • Ca si in cazul consumului de fructe, aproape toata populatia rezidenta consuma legume (99,5%). 18,4% consuma legume cel putin o data pe zi, iar 31,0% consuma legume de 4-6 ori pe saptamana. Si in acest caz, ponderea populatiei de sex feminin care consuma legume zilnic sau de 4-6 ori pe saptamana (56,3%) este mai mare decat cea a populatiei masculine cu 8,8 puncte procentuale.
  • Ponderea persoanelor din mediul urban care consuma zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decat cea din mediul rural, iar cea care consuma legume de 4-6 ori pe saptamana este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decat cea din rural.Activitate fizica
  • Numarul mediu de zile de mers pe jos in scopul deplasarii in diverse locuri intr-o saptamana obisnuita scade pe categorii de varsta de la 6 –6,1 zile la copii din grupa de varsta 5-14 ani si tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani si peste.
  • Deplasarile pe care oamenii obisnuiesc sa le efectueze saptamanal cu bicicleta, rolele, skatebord etc sunt efectuate de 17,6% din populatia rezidenta de 6 ani si peste. Populatia de sex masculin a desfasurat intr-o proportie mai mare deplasari cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skatebordului (24,5%), cu 13,4 puncte procentuale mai mult decat in cazul populatiei de sex feminin.
  • Ponderea populatiei din mediul rural care se deplaseaza cu bicicleta, rolele sau skateboardul in diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale fata de ponderea populatiei rezidente in mediul urban.
  • Din totalul populatiei de 5 ani si peste doar 11,6 % au declarat ca fac saptamanal sport sau diverse activitati fizice recreative in timpul liber. Cele mai multe persoane care realizeaza astfel de activitati sunt copiii cu varsta cuprinsa intre 5-14 ani (50,2%) si tinerii de 15-24 ani (20,5%). Dupa aceasta varsta ponderea persoanelor care practica activitati sportive scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de varsta 25-34 ani la 0,3% la persoanele de 75 de ani si peste.
  • Persoanele care au facut sport sau diverse activitati fizice in timpul liber au dedicat zilnic acestor activitati, in medie, 34 minute.
  • Copiii de 5-14 ani dedica acestor activitati, in medie, 3,4 zile saptamanal (cu o medie de 3,1 zile saptamanal copiii din mediul urban si de 3,6 zile saptamanal copiii din mediul rural).
  • Persoanele cu varsta de 55 ani si peste desfasoara activitati fizice recreative, sport sau fitness, in medie, 3,0-4,9 zile/saptamana. Comparativ cu acest segment al populatiei, persoanele de 15-54 ani aloca, in medie, activitatilor fizice recreative, sportului sau fitness-ului intre 2,5 si 2,8 zile saptamanal.
  • Cea mai mare pondere a populatiei rezidente de 5 ani si peste care a facut saptamanal sport, fitness sau diverse activitati fizice recreative in timpul liber s-a inregistrat in regiunea Nord -Vest (14,6%) la polul opus situandu-se regiunile Vest (9,8%) si Sud-Est (9,1%). Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activitatilor fizice desfasurate in timpul liber (in medie 43,7minute/zi), urmate de persoanele din regiunea Bucuresti-Ilfov (in medie 39,0 minute/zi).
Share.

1 Comment

  1. Pingback: Romania, printre statele cu cele mai scazute valori ale sperantei de viata la nastere din UE • VoxMedical | Viata si sanatate

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.