Spaga din sistemul sanitar nu este o problema a sindicatelor, ci a Guvernului

1

Avand in vedere dezbaterile publice declansate de declaratiile comune, din data de 08.01.2019, ale Ministerului Sanatatii impreuna cu cele doua federatii reprezentative din sanatate, „Solidaritatea Sanitara” si Sanitas, pe tema „spagii din sistemul sanitar”, Federatia „Solidaritatea Sanitara” face urmatoarele precizari privind pozitia sa oficiala pe aceasta tema:

Federatia „Solidaritatea Sanitara” nu a sustinut si nu sustine practica platilor informale din sistemul sanitar, incurajand respectarea normelor deontologice de catre membrii sai de sindicat. De asemenea, Federatia „Solidaritatea Sanitara” respinge in mod categoric conditionarea actului medical, aceasta practica fiind incompatibila cu calitatea de salariat in sistemul public de sanatate. Cei pe care-i reprezentam sunt in egala masura lucratori in sistemul sanitar si potential pacienti, fiind interesati si ei in corecta functionare a sistemului sanitar.

In acelasi timp, Federatia „Solidaritatea Sanitara” considera ca aducerea in discutie a problemei platilor informale in momentul negocierilor pe tema perturbarilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 in sistemul de salarizare are ca singur scop incercarea de a abate atentia de la problemele salariale cu care se confrunta salariatii din sanatate.

Federatia „Solidaritatea Sanitara” nu are competente legale de control si sanctiune in privinta platilor informale sau a conditionarii actului medical. Suntem o organizatie a carei menire esentiala este apararea intereselor membrilor de sindicat, nu o institutie de control a salariatilor.

Discutiile despre implicarea organizatiilor sindicale in controlul ce vizeaza rezolvarea problemei „spagilor din sanatate” dovedesc o neintelegere a rostului de aparator al intereselor salariatilor pe care-l au organizatiile sindicale, reamintindu-ne de tristul episod al judecarii sotilor Ceausescu, in cadrul caruia avocatul acestora s-a transformat in acuzator.

Singurele organizatii colective care sunt abilitate legal in privinta monitorizarii si controlul respectarilor normelor deontologice, respectiv a sanctionarii abaterilor de la regulile din domeniu, sunt organismele profesionale. Daca Ministerul Sanatatii considera ca aceste organisme nu-si fac datoria atunci are posibilitatea de a le retrage atributiile in domeniu pe care le-a acordat (odata cu dreptul de-a obliga salariatii la plata unor cotizatii obligatorii).

De asemenea, consideram ca incercarea de-a aduce in discutie necesitatea implicarii sindicatelor in problema „spagilor din sanatate” dovedeste esecul institutiilor din sectorul sanitar abilitate legal in acest domeniu, incepand cu diferitele comitete si comisii create la nivelul unitatilor ca parte a unor strategii de lupta si continuand cu diferitele autoritati din subordinea MS.
Federatia „Solidaritatea Sanitara” considera ca impactul negativ cel mai mare atat asupra pacientilor cat si asupra salariatilor il are coruptia dezvoltata in jurul gestionarii fondurilor publice din sanatate, ea determinand o continua diluare a resurselor pentru tratarea pacientilor. Notorietatea situatiilor descoperite la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate constituie un argument suficient pentru a determina Ministerul Sanatatii la o corecta ierarhizare a interventiilor impotriva „spagilor din sanatate”.

Implicarea Federatiei „Solidaritatea Sanitara” in problema „spagilor din sanatate” este limitata la participarea reprezentantilor sindicatelor afiliate la:

a) Comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor din unitatile sanitare. Avand in vedere atat informatiile transmise noua de acesti reprezentanti cat si relatarile din diferite surse privind posibilele (in absenta dovezilor) probleme legate de corectitudinea acestora, am solicitat in mod repetat si public Ministerului Sanatatii introducerea concursurilor nationale de ocupare a posturilor cel putin pentru medici si pentru asistenti. Asteptam de ceva vreme transpunerea acestei solicitari intr-o procedura la nivel national.

Comisiile de dialog social, Consiliile de administratie si Comitetele directoare (in calitate de observatori/invitati), in cadrul carora pot sesiza problemele de acest tip.

Precizam ca Federatia „Solidaritatea Sanitara” nu a solicitat si nu doreste atributii de management al unitatilor sanitare pentru reprezentantii sindicatelor. Singurele noastre solicitari sunt cele de aparare a institutiilor de dialog social pe toate palierele de activitate din sanatate, a caror existenta este pusa in pericol de propunerile la Contractul colectiv de munca la nivel de sector pe care Ministerul Sanatatii le-a inaintat.

Federatia „Solidaritatea Sanitara” considera ca din strategia de actiune pentru descurajarea platilor informale trebuie sa faca parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacientilor. Reamintim opiniei publice ca problema platilor informale are doua dimensiuni:

Problemele deontologice ale catorva dintre salariati. Am precizat anterior pozitia noastra si am indicat institutiile care au parghii de actiune eficienta.

Problemele deontologice ale unora dintre pacienti sau apartinatori, cel mai adesea prilejuite de insuficienta resurselor. In acest sens, trebuie observat ca unii dintre pacienti apeleaza la platile informale pentru a obtine prioritate in accesul la resursele medicale (insuficiente, raportat la nevoile reale de tratament), adica pentru a trece „peste rand”, inaintea altor pacienti. Am solicitat in mod repetat Ministerului Sanatatii:

Reforma finantarii sistemului public de sanatate, astfel incat pacientii sa nu mai fie pusi in astfel de situatii, diminuand astfel si presiunea asupra salariatilor.

Recunoasterea limitelor resurselor pe care le are la dispozitie sistemul public de sanatate, pentru a nu genera asteptari nerealiste in randul cetatenilor. O astfel de abordare ar contribui la diminuarea presiunii pe care o pun asupra salariatilor pacientii care confunda absenta resurselor cu asteptarea platii informare de catre salariati. Preocuparea Ministerului Sanatatii pentru problema „spagilor din sanatate” o consideram legitima. Insa, ea nu poate fi redusa la problema platilor informale pe care se considera ca le primesc unii dintre salariati, aceasta fiind doar o mica parte a problemei. In conditiile in care scena politica este marcata de lupta impotriva institutiilor responsabile de sanctionarea coruptiei, scaparea marilor corupti din politica parand sa fie preocuparea fundamentala a celor aflati la putere, este de asteptat ca autoritatea si eficienta Guvernului in lupta impotriva „spagilor din sanatate” sa fie mult diminuate, „marile spagi” (cele care afecteaza cel mai grav sistemul) fiind de fapt conectate la acest spatiu al politicii.

7) Federatia „Solidaritatea Sanitara” considera ca Ministerul Sanatatii, inainte de a descrie platile informale ca fiind un fenomen national, este obligat sa desfasoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (si a solutiilor posibile). In conditiile in care medicina se bazeaza pe dovezi credem ca si gestionarea sistemului sanitar trebuie sa se bazeze pe dovezi. Practica Ministerului Sanatatii de a indica e-mailurile si telefoanele primite de reprezentantii sai ca dovezi ar putea fi contracarata de indicarea discutiilor pe care noi le avem cu unii dintre membrii nostri care indica absenta practicii platilor informale. Insa, noi stim ca din punct de vedere stiintific ambele practici se mentin la nivelul dovezilor anecdotice, nefiind capabile de furnizarea unor dovezi stiintifice privind amploarea fenomenului (dovezile stiintifice fiind o conditie obligatorie a oricarei politici publice riguroase).

Cercetarile desfasurate de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Sociala „Solidaritatea” au sugerat absenta problemei platilor informale in cazul salariatilor din sistemul sanitar romanesc care ajung sa lucreze in sistemele de sanatate occidentale. Cu alte cuvinte, in cazul profesionistilor din sistemul de sanatate romanesc care migreaza pentru munca in sistemele de sanatate din alte state UE (in special) nu exista reclamatii privind practica platilor informale sau conditionarea actului medical in acele sisteme de sanatate. In aceste conditii este evident ca problema „spagilor din sanatate” nu este una a salariatilor din sanatate (daca ar fi asa ei ar continua o astfel de practica oriunde s-ar duce), ci a modului in care este structurat sistemul. In termenii lui Philip Zimbardo, „nu merele sunt putrede, ci cosul este prost construit”. Ceea ce inseamna ca solutia problemei n-o constituie demonizarea salariatilor, ci regandirea sistemului. Or, reforma sistemului de sanatate sta in puterea Ministerului Sanatatii.

Share.