Trauma psihica. Abordari terapeutice moderne

Trauma psihica. Abordari terapeutice moderne

0

Legatura dintre evenimentele traumatice de viata si psihopatologia aparuta la un subiect a fost amplu si intens studiata inca din secolul XIX, incepand cu Pierre Janet,William James, S. Freud sau C.G. Jung ; in zilele noastre, aceasta este demonstrata stiintific prin studiile de neuroimagistica (Ruth Lanius, Ellert Nijenhuis, Allan Schore, Dan Siegel etc.), ce aduc la lumina disfunctionalalitatea la nivel de arii cerebrale, consecutiva abuzului, neglijarii sau traumelor majore pe care un individ le traieste in perioada copilariei sau ca adult.

Evenimentul traumatic poate fi singular, izolat sau repetitiv, divers si cronicizat; poate avea loc la maturitate (cand structura personalitatii este deja inchegata) sau in copilarie, cand persoana este mult mai fragila. In functie de acesti factori, reactiile determinate de trauma si alterarile psihologice produse vor fi diferite.

Traumele repetate si cronicizate, cu atat mai mult cele care se produc la varste mici, au cele mai devastatoare efecte asupra persoanei in devenire, regasindu-se in literatura de specialitate sub denumirea de ”traume de dezvoltare” si ”traume complexe”.

Aceste traume complexe aparute in cazul copiilor abandonati sau scosi din mediul familial datorita abuzului si neglijarii au fost consemnate in diverse publicatii de specialitate (studiile efectuate de Prof. Dr. M. Rutter si colaboratorii, carti si articole publicate in Romania si in strainatate de Prof. Dr. T. Mircea si Dr. V. Stan).

Numeroase cercetari facute in domeniul neurobiologiei au scos in evidenta consecintele pe care trauma (precoce) o exercita asupra creierului in dezvoltare (Ford, 2009; Perry, 2006; Schore, 2009; Silberg & Dallam, 2009; Silberg 2013; Stien& Kendal, 2004; Wieland, 2015).

Ca o consecinta a acestui impact sever asupra organizarii structurilor si conexiunilor cerebrale, copiii vor prezenta tulburari la nivel fiziologic, emotional, relational si cognitiv (Perry, 2009; Ludy-Dobson & Perry).

Stresorii amenintatori pentru viata vor interfera cu procesul integrarii active a senzatiilor, emotiilor si cognitiilor in memoria declarativa a evenimentelor, ceea ce va conduce la o tulburare de spectru traumatic (Brewin, 2001; Conway & Pleydell-Pearce, 2000; Ehlers & Clark, 2000; Rockstroh,Kolassa, Schauer, & Neuner, 2006; Schauer et al., 2005;Van der Kolk, McFarlane, & Weisaeth, 1996).

O caracteristica generala pe care o intalnim la acesti copii o reprezinta problema gestionarii emotiilor, dificultatea majora in modularea emotionala, o capacitate limitata in a modula intensitatea afectelor (in special afecte primitive biologice, ca rusinea, furia, gradul de activare, panica sau sentimentele de neajutorare / disperare).

Traumele precoce si stresul prelungit in copilarie vor duce la o structurare disfunctionala a arhitecturii creierului, in mod special a ariei prefrontale drepte si a circuitelor orbito-prefrontale responsabile de procesarea informatiei socio-emotionale, formarea atasamentului si auto-reglare (Matsui,Gur,Turetsky,Yan&Gur,2000, Allan Schore, 1994,1996,2001c). Organizarea insuficienta a sistemului prefrontal drept si perturbarea ontogenezei structurilor sale adiacente este un marker endofenotipic al predispozitiei spre psihopatologie.

In cazul acestor copii vom vorbi despre o hiperactivare a circuitelor limbice de defense, o “blocare”a prelucrarii narative a evenimentelor, data de disfunctionalitatea unor structuri cerebrale din emisfera dreapta, o lipsa a maturarii circuitelor cortico-prefrontale drepte (cortex orbito-prefrontal) si a formatiunii cingulate drepte.
Studiile dovedesc ca, in cazul copiilor cu tulburare traumatica de dezvoltare, evolutia va duce la grave disfunctionalitati sociale si educationale, vulnerabilitate crescuta pentru patologii severe, de genul tulburarii de limbaj, tulburarii de dezvoltare (cvasiautism sau sindrom de tip ADHD), precum si pentru tulburari de personalitate borderline, adictii, delincventa juvenila, tulburari de alimentatie, anxietate, depresii (patologie cronica ce se regaseste apoi in psihopatologia adultilor).

Asociatia Romana pentru Studiu si Interventie in Trauma ( ARSIT, www.trauma-dissociation.ro) a luat fiinta in 2014, la initiativa unor clinicieni din domeniul sanatatii mintale, preocupati de problematica traumei psihice si a impactului acesteia in cazul copiilor si adultilor. Unii dintre initiatorii proiectului sunt membri ai Societatii Europene pentru Trauma si Disociere (European Society for Trauma and Dissociation – ESTD), preluand principiile profesionale ale acestei organizatii. Initial, activitatea asociatiei a fost orientata spre organizarea de workshop-uri si conferinte pentru specialisti (colegi din domeniul sanatatii mintale). In decembrie, 2015, asociatia a demarat un proiect de interventie terapeutica pentru copii ce au suferit traume precoce de natura relationala, proiectul fiind sprijinit de Fundatia pentru Comunitate si MOL Romania, prin Programul “MOL pentru Sanatatea Copiilor “.

Proiectul, in derulare in perioada decembrie 2015 – august 2016, vizeaza evaluare si terapie pentru 15 copii proveniti din institutii de ingrijire a copilului, care au suferit traume multiple de natura relationala (interpersonala) . Grupul a fost constituit din copii cu varste cuprinse intre 5-18 ani, impartiti in 3 categorii de varsta. Copiii au fost inclusi intr-un program terapeutic complex in care s-a utilizat EMDR(Desensibilizare si Reintegrare prin Stimulare Bioculara) cu focus pe atasament, terapii de grup (avand un caracter psihoeducational – cu materiale Child Trauma Academy, Bruce Perry), precum si terapie corporala, toate avand ca scop cresterea capacitatii de autoconstientizare si de autoreglare a acestora.

Experienta practica, a lucrului de zi cu zi cu diversi copii ce au suferit traume de natura relationala, precum si studiile din strainatate in acest domeniu, ne aduc in prim plan nevoia unei abordari complexe si integrate, atat din perspectiva terapiilor aplicate, cat si a interventiei sistemice in mediul in care acesti copii traiesc (institutii, familie si comunitate).

Autori: 

  • Anca Sabău, medic specialist psihiatrie pediatrică, preşedinte ARSIT, membru al Consiliului Director al ESTD;
  • Monica Petcana, psiholog clinician principal, psihoterapeut;
  • Emil Bolcu, psiholog clinician principal, psihoterapeut
Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.