Un sfert dintre romani sufera de fibrilaţia atriala

0

1216_articolCea mai frecventă afecţiune cardiovasculară care determină modificarea ritmului cardiac este fibrilaţia atrială. Un sfert dintre adulţi cu vârsta peste 40 de ani dezvoltă această boală pe parcursul vieţii.

Peste 6 milioane de europeni suferă de aritmie, estimându-se că incidenţa bolii se va dubla în următorii 50 de ani, odată cu îmbătrânirea populaţiei. În România, există 200 de mii de persoane care suferă de aritmie.

Fibrilaţia atrială este o aritmie frecventa ce apare în special la persoane în vârsta. În mod normal bătăile inimii sunt ritmice. În fibrilaţia atrială semnale electrice anormale determina camerele superioare ale inimii, numite atrii, să tremure sau să fibrileze. O inimă aflată în fibrilaţie nu poate pompa tot atât de mult sânge ca una normală. Fibrilaţia atrială creşte riscul pentru accidentul vascular cerebral (AVC). Inima în fibrilaţie face că sângele să se acumuleze la nivelul atriilor. Aceasta acumulare poate duce frecvent la formarea de cheaguri în atrii. Dacă inima pompează acest cheag în circulaţie, acesta poate ajunge la nivelul creierului. Cheagul poate obstrua fluxul sângelui către creier, determinând producerea unui accident vascular cerebral. De aceea, medicii specialişti recomanda ca marea majoritate a persoanelor cu fibrilaţie atrială să fie tratate cu warfarina sau aspirină. Aceste medicamente împiedica formarea de cheaguri.

 

Deoarece fibrilaţia atrială este frecvent rezultatul unei afecţiuni cardiace, este necesar un stil de viaţă care să favorizeze menţinerea unei inimi sănătoase într-un corp sănătos:

  • Oprirea fumatului este cel mai important pas în prevenirea bolii coronariene
  • Controlul valorilor colesterolului poate fi realizat prin dieta, mişcare şi la nevoie medicaţie
  • Controlul tensiunii arteriale se realizează prin o dietă săracă în sare, grăsimi şi grăsimi săturate, exerciţiu fizic, scăderea consumului de alcool şi dacă este nevoie medicaţie
  • Consumul mai frecvent de preparate din peste; medicii specialişti recomanda de asemenea, cel puţin 2 mese care să conţină preparate din peşte pe săptămână, în special somon, ton sau păstrăv; un studiu recent a demonstrat că peştele prăjit sau preparat în cuptor poate scădea riscul de apariţie a fibrilaţiei atriale
  • Evitarea consumului de alcool, cofeinei sau stimulante ca şi cocaină sau methamfetaminele; trebuie avut în vedere faptul că unele ceaiuri sau leacuri băbeşti conţin substanţe care pot determina fibrilaţia atrială
  • Exerciţiul fizic are numeroase efecte pozitive: controlul greutăţii corporale, reducerea nivelului de colesterol plasmatic, controlul tensiunii arteriale, controlul glicemiei în diabetul zaharat, reducerea trigliceridelor, induce o stare de fericire şi creşte forţă musculară
  • Reducerea stresului utilizând metode alternative că yoga, meditaţia, procedee de biofeedback.

Sursa: Televiziunea Medicala

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.