Viroza respiratorie – cauze, simptome, prevenire, tratament, remedii naturiste

0

Viroza respiratorie reprezinta o boala infectioasa virala a caii respiratorii superioare ce afecteaza indeosebi zona nazala. Ea mai este cunoscuta si sub denumirea de rinofaringita, coriza acuta (rinita acuta, guturai), sau mai simplu, raceala.

Simptomele care apar pot include tuse, dureri la nivelul gatului, secretii nazale (rinoree) si senzatia de stranut. Uneori este prezenta si febra, care in mod obisnuit dispare in decurs de cel mult 7-10 zile. Cu toate acestea, unele simptome pot continua sa persiste pana la trei saptamani. Dintre cele peste 200 de virusuri cunoscute ce pot determina aparitia racelii, rinovirusurile sunt cel mai des intalnite.

In general, infectiile tractului respirator superior sunt impartite in functie de zona afectata. Viroza respiratorie afecteaza in primul rand nasul, gatul (faringita) si sinusurile (sinuzita).

Ocazional, poate aparea si o conjunctivita la unul dintre ochi sau chiar ambii ochi.

Principala modalitate de preventie consta in spalarea mainilor, eventual si purtarea unei masti medicale de protectie, pentru un grad crescut de eficacitate. Exista posibilitatea ca raceala sa evolueze uneori catre o pneumonie de orgine virala sau bacteriana (pneumonie secundara).

Nu exista remediu pentru viroza respiratorie

Viroza respiratorie este cea mai frecventa boala care cauzeaza infectie la oameni. Nu exista remediu pentru ea, dar simptomele pot fi tratate. De regula, un adult poate raci de 2-3 ori intr-un an, iar un copil de 6-12 ori. Aceste infectii exista in randul oamenilor inca din antichitate.

 Cuprins:

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Cauze
  4. Prevenire
  5. Medicina alternativa

Viroza respiratorie – simptome

Simptomele tipice ale unei raceli includ tuse, rinoree, congestie nazala si durere sau iritatie in zona gatului. Cateodata, acestea sunt insotite de durere musculara (mialgie), senzatie de oboseala, cefalee (durere de cap) si scaderea poftei de mancare.

Durerea de gat este prezenta in aproximativ 40% dintre cazuri, in timp ce pentru tuse si dureri musculare procentul este de aproape 50%.

La adulti, febra in general nu este prezenta, dar apare in mod obisnuit la sugari si copii. De asemenea, tusea este de obicei mai usoara decat cea care insoteste gripa. Prezenta simultana a tusei si a febrei indica, in cazul adultilor, o probabilitate mai ridicata de gripa decat de viroza. De altfel, intre cele doua conditii patologice, exista o serie intreaga de similaritati. Totodata, infectiile cauzate de un numar de virusuri implicate in aparitia racelii pot sa fie uneori si asimptomatice. Culoarea sputei sau secretiei nazale poate varia de la incolora spre galben sau verde si nu indica etiologia agentului responsabil de infectie.

Evolutia virozei respiratorii

O viroza respiratorie incepe in mod normal printr-o senzatie de oboseala si de frig, stranut si o durere de cap, urmata in zilele urmatoare de secretii nazale si tuse.

Simptomele se pot manifesta in primele 16 ore de la expunere, atingand apogeul la 2-4 zile de la debut. Acestea se amelioreaza, in mod obisnuit, in 7-10 zile, dar in unele cazuri pot persista pana la trei saptamani. Durata medie a tusei este de 18 zile, iar in unele cazuri, persoanele afectate pot dezvolta o tuse post-virala care se poate mentine dupa ce infectia a disparut.

La copii, tusea dureaza mai mult de zece zile in 30-40% din cazuri, ajungand la peste 25 de zile in 10% din cazuri.

Viroza respiratorie – cauze

Virusul responsabil de viroza respiratorie se transmite in mod tipic prin inhalarea picaturilor mici din aer (aerosoli), prin contact direct cu secretii nazale infectate sau diverse obiecte prin care se poate transmite infectia (imbracaminte, carti).

Pana in acest moment nu s-a stabilit care dintre aceste cai prezinta riscul cel mai mare. Cu toate acestea, contactul fizic dintre persoane, cu sau fara implicarea unui obiect contaminat, pare sa fie de-o mai mare importanta decat transmiterea prin aerosoli.

Virusurile au capacitatea de a supravietui perioade indelungate de timp in mediu (peste 18 ore in cazul rinovirusurilor). Se pot atasa de mainile oamenilor cu care vin in contact si ulterior transmise catre ochii sau nasul lor unde infectia are loc. Transmiterea este des intalnita in cadrul gradinitelor sau scolilor, din cauza prezentei multor copii cu imunitate scazuta, care adesea au si o igiena precara.

Prin intermediul lor, aceste infectii sunt transmise mai apoi acasa, catre alti membrii ai familiei. Nu exista nici-o dovada ca aerul recirculat din timpul zborurilor cu avioanele comerciale ar fi o metoda de transmitere. Totusi, persoanele care se afla in proximitatea acestor guri de ventilatie a aerului pot prezenta un risc crescut. Viroza respiratorie cauzate de rinovirus au cel mai mare grad de infectiozitate doar in primele trei zile de la aparitia simptomelor, fiind mult mai putin periculoase ulterior.

Rolul vremii in aparitia unei viroze respiratorii

Potrivit traditiei populare, viroza respiratorie poate fi „luata” ca urmare a expunerii prelungite la temperaturi scazute, cum ar fi conditiile de ploaie sau iarna.

Cateva dintre virusurile care cauzeaza viroza respiratorie sunt sezoniere, avand loc mult mai frecvent in timpul conditiilor de umezeaza sau de frig. Motivul care sta la baza acestui fapt nu au fost pe deplin elucidate. Cauzele ar putea fi determinate de schimbarile induse de frig asupra sistemului respirator, raspunsul imun scazut si nivelul scazut de umiditate care creste gradul de transmitere virala. Acesta din urma are loc probabil datorita aerului uscat care permite aerosolilor virali sa se disperseze pe o distanta mai lunga si sa persiste mai mult timp in aer. Ar putea fi si din cauza factorilor sociali, prin persoanele care petrec mai mult timp intr-o incapere langa o persoana infectata, asa cum este cazul, in mod specific, copiilor la scoala.

Alte cauze ale virozei respiratorii

Imunitatea de grup, generata de o expunere anterioara la virusurile care determina viroza respiratorie, are un rol important in limitarea transmiterii virale. Acest lucru a fost observat in randul tinerilor, care prezinta un risc crescut de infectii respiratorii.

Un sistem imunitar slabit poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru boala. Deprivarea de somn si malnutritia au fost si ele asociate cu un risc crescut de dezvoltare a infectiei in urma expunerii la rinovirus, datorita efectelor lor asupra functiei imunitare.

Alaptarea scade riscul otitei medii acute si infectiilor tractului respirator inferior, alaturi de alte boli. Este recomandat ca alaptarea sa fie continuata atunci cand sugarul sufera de viroza respiratorie. In tarile dezvoltate alaptarea ar putea sa nu fie, totusi, suficienta pentru protectia impotriva virozei respiratorii.

Viroza respiratorie – prevenire

Singurele modalitati utile, ce pot reduce raspandirea acestor virusuri, sunt mijloacele fizice, cum ar fi spalarea mainilor si mastile de protectie. In cadrul unitatilor de sanitare, halatele si manusile de unica folosinta sunt de asemenea folosite.

Izolarea (ex. carantina) nu este posibila deoarece boala este foarte larg raspandita, iar simptomele nu sunt specifice. Vaccinarea s-a dovedit a fi dificila datorita numarului mare de virusuri implicate si mutatiilor rapide ale acestora. Realizarea unui vaccin eficient pe scara larga este pana in acest moment foarte improbabila.

Spalarea cu regularitate a mainilor pare sa aiba efect in reducerea transmiterii virusurilor responsabili de viroza respiratorie, in special in randul copiilor.

Purtarea mastilor de protectie atunci cand in jur se afla persoane infectate poate avea un efect benefic. Cu toate acestea, nu exista suficiente dovezi ca mentinerea unei mai mari distante sociale ar aduce vreun plus in acest sens.

Suplimentele de zinc pot ajuta la reducerea prevalentei racelii. Administrarea de rutina a suplimentelor de vitamina C nu reduce riscul de infectare sau severitatea virozei respiratorii, insa ii poate reduce durata.

Viroza respiratorie – tratament

Nici-o medicatie sau remediu naturist nu a fost dovedit ca ar reduce durata infectiei intr-o viroza respiratorie. Pana in acest moment, tratamentul cuprinde numai ameliorarea simptomelor. Odihna multa, consumarea lichidelor pentru mentinerea hidratarii si gargara cu apa calda cu sare sunt masuri conservative rezonabile. Cu toate acestea, multe dintre beneficiile tratamentului sunt atribuite efectului placebo.

Tratamentul simptomatic al virozei respiratorii

Tratamentele care ajuta la alinarea simptomelor includ analgezice simple si antipiretice, cum ar fi ibuprofenul si paracetamolul (acetaminofenul).

Eficienta antitusivelor fata de analgezicele simple nu a fost demonstrata. In plus, nu sunt recomandate copiilor din cauza lipsei unor dovezi care sa sustina eficienta lor, precum si datorita potentialului daunator al acestora.

In anul 2009, Canada a restrictionat comercializarea fara reteta a medicamentelor de raceala si tuse pentru copiii de pana la sase ani din cauza ingrijorarii privind riscurile si beneficiile nedovedite.

Nici pentru adulti nu sunt dovezi suficiente care sa justifice folosirea antitusivelo. Utilizarea defectuoasa a dextrometorfanului (un medicament pentru tuse vandut fara reteta medicala) a condus, in mai multe tari, la interzicerea lui.

La adulti, simptomele de rinoree pot fi reduse de catre antihistaminicele de prima generatie. Totusi, acestea cateodata efecte adverse, cum ar fi somnolenta. Alte decongestionante, precum pseudoefedrina, sunt si ele eficiente la adulti. Sprayul nazal Ipratropium poate reduce simptomele de rinoree, dar are un efect scazut asupra senzatiei de zapuseala. Antihistaminicele de a doua generatie nu par a fi eficiente.

Din cauza lipsei studiilor medicale, nu este cunoscut daca consumul crescut de lichide amelioreaza simptomele sau scurteaza durata afectiunii respiratorii. O situatie similara exista si pentru utilizarea aerului umidificat incalzit. In urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia ca frectia pe piept cu un gel mentolat pe baza de petrolatum asigura o oarecare ameliorare a tusei si congestiei nocturne, precum si a dificultatii de a dormi.

Antibiotice si antivirale

Antibioticele nu au vreun efect impotriva infectiilor virale si deocamdata niciun beneficiu asupra virusurilor care cauzeaza viroza respiratorie.

Desi antibioticele pot fi in general daunatoare, din cauza efectelor lor secundare, ele sunt inca adesea prescrise de catre medici. Printre motivele care stau la baza prescrierii lor atat de frecvente se numara speranta pe care au oamenii de la ele, dorinta medicilor de a ajuta, dar si dificultatea in a exclude complicatiile care ar putea fi date de antibiotice.

Medicamente eficiente pentru viroza respiratorie nu exista, desi anumite cercetari preliminare au demonstrat unele beneficii.

Medicina alternativa

Desi exista multe tratamente alternative utilizate pentru viroza respiratorie, nu exista suficiente probe stiintifice pentru a sustine utilizarea celor mai multe dintre ele.

Cel putin pana in anul 2010, nu existau dovezi suficiente pentru a le recomanda pentru viroza respiratorie sau in locul spalaturii nazale (care uneori se poate face pe baza de miere).

Pe de alta parte, suplimentele de zinc sunt utilizate pentru tratarea simptomelor, cu studii care sugereaza reducerea duratei si severitatii racelii in cazul administrarii lor la cel mult 24 ore de la declansarea simptomatologiei. Acest lucru este valabil doar pentru persoanele anterior sanatoase.

Datorita diferentelor mari dintre studiile efectuate, este necesara o cercetare suplimentara pentru a determina cum si cand este eficienta administrarea de zinc. Tabletele de zinc pot avea efecte adverse, iar in acelasi timp, nici rationamentul recomandarii lor de catre medici pentru viroza nu este unul solid.

Foarte utile in lupta impotriva virozelor respiratorii sunt fructele de padure, catina, macesele si gutuile, care au un continut mare de vitamina C, antioxidant indispensabil in sezonul rece.

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.