Depresia postpartum se manifesta, in cele mai multe dintre cazuri, incepand cu a sasea saptamana, dupa nastere. Ceea ce este cel mai daunator, este faptul ca depreseia postpartum isi exercita efecele negative, atat asupra mamei, dar, mai ales, asupra dezvoltarii nou-nascutului, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
“Ca si orice tulburare psihica, si depresia postpartum prezinta o complexitate foarte mare in ceea ce priveste etiopatogenia sa. La aparitia ei, este clar ca vor concura mai multi factori, la mai multe nivele pornind de la perspectiva biopsihosociala, putem discuta sau aduce in discutie, factori biologici, psihologici si sociali. Este clar ca atunci cand discutam despre factori biologici avem si o anumita component genetica. Ea a fost foarte mult legata de polimorfismul transporterului serotoninei, care ar putea sa ofere o explicatie, in ceea ce inseamna legatura genetica, dar, de asemenea, intervin foarte multi factori neuroendocrini. Trebuie sa ne gandim ca organismul femeii este mult mai complex in ceea ce priveste constelatia hormonala, comparativ cu barbatul, iar variatiile plasmatice ale hormonilor sexuali sunt de-a dreptul impresionante. De exemplu, estriolul, care este cea mai activa componenta a estrogenilor, scade de aproape 1000 de ori in perioada postpartum. Bineinteles ca mai sunt si alti factori biologici. Se pare ca, datorita deprivarii de cortizol, pentru ca in timpul sarcinii avem un anumit nivel de cortisol, cu sursa placentara, se produce si un mecanism imunologic, de rebound imunologic si, prin acest mecanism, e posibil sa ne explicam de ce unele mame dezvolta afectarea tiroidei in perioada postpartum si dezvolta aparitia de anticopri tiroidieni, de exemplu.”, a spus Virgil Radu Enatescu – sef de lucrari la diciplina Psihiatrie a UMF Timisoara.
Factorii psihologici si personalitatea mamei joaca, de asemenea, un rol important in declansarea starii de depresie postnatala.
“Exista anumite trasaturi de personalitate care pun mama la un risc mai crescut pentru a dezvolta depresie postpartum, dar, de asemenea, nu trebuie sa neglijam suportul social, suportul din partea partenerului, si sa nu neglijam nici factorii socio-culturali, pentru ca trebuie sa ne gandim ca, din pacate, suntem o societate mai mult traditionala, daca ne comparam cu societatile vest europene, unde, din pacate, femeia are foarte multe, sa spun asa, obligatii. Adica, pe langa faptul ca trebuie sa fie o foarte buna mama, trebuie sa faca si cariera, trebuie sa fie si gospodina, si, din pacate, acest mod de a trata femeia, inca mai persista, desi lucrurile se imbunatatesc.”, a spus Virgil Radu Enatescu – sef de lucrari la diciplina Psihiatrie a UMF Timisoara.
Cum recunoastem semnele instalarii depresiei postpartum?
“Simptomatologia depresiei postpartum, in mare parte, este comuna cu simptomatologia oricarui episod de depresie obisnuita. In primul rand, este modificata dispozitia afectiva, in sensul negativ. Mama resimte o stare de tristete foarte intensa. Pe de alta parte, apare anhedonia. Ceea ce inseamna pierderea capacitatii persoanei de a se mai bucura de ceva. De multe ori, chiar ne spun aceste persoane, nu se mai bucura de lucruri, activitati, obiecte care inainte le faceau foarte mare placere. Pe de alta parte, apare o stare de oboseala, scade stima de sine. Bineinteles, daca depresia capata o intensitate mai severa, pot sa apara si ideile suicidare si, bineinteles, in aceasta situatie, deja, semnificatia ei este una de urgenta psihiatrica, in aceste situatii fiind foarte necesara referirea mamei catre psihiatru, pentru ca oricand poate sa se comita un act suicidar.”, a spus Virgil Radu Enatescu – sef de lucrari la diciplina Psihiatrie a UMF Timisoara.
De cele mai multe ori, starea de depresie a proaspetei mame, nu este constientizata de aceasta, ci de cei din apropierea ei: sot, rude, prieteni sau medici. Odata constientizata problema, trebuie ca mama sa primeasca ingrijiri de specialitate.
“Tratamentul trebuie adecvat la intensitatea depresiei putem avea depresii usoare, in care consilierea sau interventia de tip psihoterapeutic poate sa fie suficienta, dar, intr-adevar, sunt si situatii in care depresia poate sa capete intensitati mai importante si atunci, tratamentul cu antidepresive devine necesar. Bineinteles, cu informarea mamei si cu obtinerea consimtamantului din partea acesteia. Exista un mic procent de mame care dezvolta depresie severa, cu simptome psihotice. In aceasta situatie, fiind necesara si internarea mamei, intr-un serviciu de specialitate.”, a spus Virgil Radu Enatescu – sef de lucrari la diciplina Psihiatrie a UMF Timisoara.
Depresia postpartum nu poate fi prevenita, dar se pot identifica anumiti factori de risc si, in acest caz, femeile care ar putea fi predispuse la acest tip de afectiune, este indicat sa fie monitorizate dupa nastere.
“Ce este foarte important, este sa intrebam mama daca nu cumva a mai avut un episod anterior de depresie postpartum, la o nastere anterioara celei curente. De asemenea, este foarte important sa intrebam daca nu cumva exista un istoric familial pozitiv de depresie, la rudele de gradul intai, ma gandesc, in primul rand. De asemenea, trebuie sa facem o evaluare psihologica, cat se poate de complexa. In ceea ce priveste structura de personalitate a mamei, dar si o, hai sa spunem asa, o evaluare clinica psihiatrica, atunci cand, de exemplu, obstetricianul sau cineva din proximitatea femeii care a nascut, observa ca aceasta are comportamente modificate.”, a spus Virgil Radu Enatescu – sef de lucrari la diciplina Psihiatrie a UMF Timisoara.
Potrivit unei cercetari realizate de Catedra de Psihologie a Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” din Timisoara, si prezentata la Congresul Asociatiei Mondiale de Psihiatrie, din 2015, frecventa depresiei postpartum a fost de 23 la suta, in cazul a 192 de femei care au nascut in judetele Timis si Caras-Severin.
