Jumatate din jeleurile comercializate in Romania sunt colorate cu extract de gandaci

0

Studiul privind calitatea jeleurilor face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”. Prin aceasta campanie, expertii Asociatiei Pro Consumatori (APC) isi propun sa-i invete pe consumatori sa inteleaga eticheta produselor alimentare astfel incat acestia sa faca achizitii in cunostinta de cauza. Totodata, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in zahar si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.

Ce sunt jeleurile?

In vocabularul merceologic, jeleurile sunt produse zaharoase de forme variate, asemanatoare bomboanelor, avand diverse culori in masa si fiind adesea pudrate cu zahar. Consistenta jeleurilor este ferma dar elastica iar masa este translucida, limpede ori matisata. Materia prima din care se obtin se numeste tot jeleu si este produsa din suc ori pulpa de fructe cu adaos de zahar care se fierbe pana se ingroasa si capata consistenta de gel; acest produs, foarte bine cunoscut in traditia gastronomica romaneasca, poarta denumirea de peltea si era preparat indeosebi din mere si gutui, mai exact din partile mijlocii ale acestor fructe, foarte bogate in pectina. Cuvantul peltea este binecunoscut in tarile balcanice, in Grecia si Turcia, unde desemneaza acelasi produs zaharos. Servirea peltelei se face la fel ca in cazul dulcetii, insotita de apa rece, dupa rigori in mare parte uitate.

91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale

La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale in compozitia acestora. Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substante de aromatizare, fara a se preciza natura acestora.

Efectele zaharului in alimentatia copiilor:

  • Dereglarea metabolismului calciului: copii se imbolnavesc din aceasta cauza si au dintii stricati de timpuriu. Studiile arata ca zaharul adaugat in timpul prepararii produselor destinate copiilor (monozaharidele si dizaharidele) reprezinta cauza numarul unu in aparitia cariilor.
  • Obezitatea. Cea mai raspandita afectiune provocata de consumul excesiv de zahar este obezitatea. Desi zaharul nu este bogat in calorii, consumat in exces poate afecta sistemul hormonal, ducand la cresterea apetitului, marirea tesutului adipos si aparitia celulitei. In Europa, 1 din 3 tineri cu varsta peste 11 ani este supraponderal sau obez.
  • Diabetul. Consumul de zahar si de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametri normali. Asa apare diabetul. Acesta genereaza complicatii grave in organism.

“Zahar ascuns”. Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahar ascuns” care poate fi gasit in diverse sortimente de mancare si cel mai grav, si in mancarurile destinate copiilor. Foarte important este sa cititi etichetele produselor, pentru a studia continutul lor de zahar. Desi pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevarat de cele mai multe ori.

Ingrediente precum fructoza din sirop de porumb, folosite ca indulcitori, fac din produsele “naturale” adevarate bombe in alimentatia copiilor. Alte ingrediente in care este “ascuns” zaharul sunt: fructoza, siropul de malt, extractul de malt, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, maltul de orez, agava. Toate acestea reprezinta indulcitori artificiali adaugati in produsele destinate copiilor ce dauneaza sanatatii lor.

In cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceara de albine, ceara de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei rosu, gelatina, glicerol, guma gellan, mono si digliceride ale acizilor grasi, rosu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol si selac.

La 47% dintre produsele analizate s-au folosit coloranti sintetici. Colorantii sintetici (caramel cu sulfit de amoniu, albastru patent V, albastru briliant FCF, rosu allura, sunset yellow) pot provoca reactii alergice, modificari cromozomiale, tulburari de respiratie, dermatite si au potential cancerigen. Produsele alimentare care contin coloranti sintetici nu sunt recomandate copiilor.

In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in jeleurile analizate, situatia se prezinta astfel:

  • 93% din jeleurile analizate contin acid citric (E330);
  • 59% din jeleurile analizate contin curcumina (E100);
  • 50% din jeleurile analizate contin carmin (E120);
  • 45% din jeleurile analizate contin ceara de carnauba (E903);
  • 25% din jeleurile analizate contin albastru briliant FCF (E133);
  • 20% din jeleurile analizate contin ceara de albine (E901);
  • 18% din jeleurile analizate contin complexe de cupru ale clorofilinelor (E141);
  • 18% din jeleurile analizate contin sorbitol (E420);
  • 16% din jeleurile analizate contin citrat de sodiu (E331);
  • 11% din jeleurile analizate contin mono si digliceride ale acizilor grasi (E471);
  • 9% din jeleurile analizate contin antocianine (E163);
  • 9% din jeleurile analizate contin albastru patent V (E131);
  • 9% din jeleurile analizate contin caramel sulfit de amoniu (E150d);
  • 9% din jeleurile analizate contin extract de ardei rosu (E160c);
  • 7% din jeleurile analizate contin selac (shellac) (E904);
  • 7% din jeleurile analizate contin glicerol/glicerina (E422);
  • 7% din jeleurile analizate contin beta caroten (E160a(ii);
  • 7% din jeleurile analizate contin acid malic (E296);
  • 5% din jeleurile analizate contin citrat trisodic (E331);
  • 5% din jeleurile analizate contin dioxid de titan (E171);
  • 5% din jeleurile analizate contin beta – apo- 8 carotenal (E160a);
  • 5% din jeleurile analizate contin bicarbonat de sodiu (E500)
  • 2% din jeleurile analizate contin briliant blue (E133);
  • 2% din jeleurile analizate contin acid lactic (E270);
  • 2% din jeleurile analizate contin acid ascorbic (E300);
  • 2% din jeleurile analizate contin agar-agar (E406);
  • 2% din jeleurile analizate contin caramel simplu (E150a);
  • 2% din jeleurile analizate contin carbon vegetal (E153);
  • 2% din jeleurile analizate contin guma gellan (E418);
  • 2% din jeleurile analizate contin rosu allura (E129);
  • 2% din jeleurile analizate contin luteina (E161b);
  • 2% din jeleurile analizate contin sunset yellow (E110).

E100 – curcumina este un colorant galben portocaliu. Are o rata de absorbtie scazuta, iar unele studii au aratat ca poate provoca stare de greata, diaree. Recent, s-a constatat ca poate afecta metabolizarea fierului in organism, putand cauza deficiente de fier la anumite persoane.

E 110 – sunset yellow este un colorant portocaliu care poate da reactii alergice (urticarie, rinita), reactii anafilactice, modificari cromozomiale, dureri abdominale, indigestie, hiperactivitate. A fost interzis in Norvegia si Finlanda. Copii nu trebuie sa consume alimente care contin acest colorant.

E 120 – carminul este un colorant rosu stralucitor produs din insecte, cosenile, specie de gandac din America de Sud, uscate si zdrobite. Carminul nu este recomandat in alimentatia copiilor pentru ca poate produce hiperactivitate si deficiente de concentrare. Poate produce astm, alergii si rinite.

E 129 – rosu allura este un colorant rosu care poate da reactii alergice. Nu este recomandat ca persoanele care sufera de astm sa consume alimente care contin acest colorant. A fost interzis in Japonia, Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria si Norvegia.

E 131 – albastru patent V este un colorant albastru violet care poate provoca reactii alergice, dermatita, tulburari de respiratie si este potential cancerigen. A fost interzis in Australia, SUA si Norvegia.

E 133 – albastru briliant este un colorant albastru care poate provoca alergii la persoanele cu astm moderat.

E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate si probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale dupa ingestia unor cantitati mari.

E 163 – antocianina, colorant rosu, albastru sau violet care se obtine prin extractie cu apa acidulata, etanol, din diferite specii de fructe, legume sau alte plante alimentare.

E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul ca E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar si la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificari si la nivelul splinei si rinichilor, dar si sistemul imunitar a suferit modificari (negative) in urma administrarii de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agentia Internationala pentru Cercetare in Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. In Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E 220 – dioxidul de sulf folosit ca si conservant. Incetineste asimilarea vitaminei B1, poate produce dureri de cap, ameteli, provoaca afectiuni intestinale. Produce “astmul de sulfit” la persoanele sensibile.

E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator si conservant. Poate produce reactii alergice ca mancarimi, inflamarea limbii si a mucoaselor, respiratie greoaie, secretii nazale, favorizeaza subtierea smaltului dentar si aparitia cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producand diverse afectiuni digestive. Alimentele ce contin E 270 nu trebuie consumate de bebelusi si copii mici pentru ca ei nu detin echipamentul enzimatic necesar metabolizarii acestuia.

E 296 – acid malic – Aditiv alimentar cu rol de conservant, stabilizator si aromatizant, prezent in mod natural in majoritatea fructelor si legumelor. Pentru uz industrial, se obtine prin sinteza chimica. Se utilizeaza conform cantitatilor prevazute de retete in sucuri, nectaruri, gemuri, jeleuri si marmelade din fructe. Doza zilnica admisa nu este limitata si nu produce efecte secundare, dar nu sunt permise dozele prea mari in alimentele destinate copiilor mici, deoarece acestia au capacitati reduse de metabolizare a acidului malic.

E 300 – acid ascorbic este un agent antioxidant obtinut din glucoza si care in cantitati mari poate produce diaree, ataca smaltul dintilor si formarea calculilor la rinichi.

E 330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fara culoare, care apartine clasei de acizi carboxidici si este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale si poate ataca smaltul dintilor. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor si nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.

E 406 – agar-agar este o guma vegetala care se obtine din alge marine de culoare rosie, fiind folosita ca agent gelificator. Poate inhiba absorbtia unor nutrienti. A fost interzis in Romania importul de minijeleuri care au in compozitie acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sanatatii.

E 418 – guma gellan este un agent de crestere a vascozitatii. A fost interzis in Romania importul de minijeleuri care au in compozitie acest aditiv prin Ordinul nr. 319/2005 emis de Ministerul Sanatatii.

E 420 – sorbitol este un indulcitor artificial care poate cauza tulburari gastrice si flatulenta. Copii nu trebuie sa consume alimente care contin acest aditiv.

E 422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se foloseste ca umectant cu rol in pastrarea hidratarii cerealelor pentru a mentine in mod artificial prospetimea acestora. In industria alimentara, E 422 este folosit si ca indulcitor, conservant si agent de ingrosare. Consumul de glicerol sau de alimente ce il contin poate produce dureri de cap, ameteala, balonare, greata, sete si diaree.

E 440 – pectina, agent de ingrosare. Poate fermenta in intestinul gros, provocand flatulenta.

E 441 – gelatina este un agent gelifiant care se obtine prin hidroliza colagenului. Acest aditiv se obtine din pielea de porc, de bovine si din oase de bovine. Acest aditiv poate da reactii alergice.

E 471 – mono si digliceride ale acizilor grasi – aditivii E 471 contin amestecuri de mono-di-esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimile alimentare. Mai pot contine si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina.

E 500 – bicarbonatul de sodiu este un agent de afanare reprezentand o componenta a prafului de copt.

E 901 – ceara de albine este un aditiv folosit pentru a da stralucire unor produse alimentare si care poate da reactii alergice.

E 903 – ceara de carnauba este un aditiv folosit pentru a da stralucire produselor si care poate produce iritatii la nivelul pielii.

E 904 – shellac este un aditiv folosit pentru a da stralucire unor produse alimentare si care poate produce iritatii la nivelul pielii.

sursa

Share.

Leave A Reply