Uleiul de peste provine din tesuturile pestelui gras, cunoscut deopotriva sub numele de peste uleios cum ar fi pastravul, macroul, tonul, heringul, sardinele si somonul.
Uleiul de peste capteaza atentia nutritionistilor si a profesionistilor in domeniul sanatatii datorita celor doua ingrediente principale: acidul docosahexaenoic (DHA) si acidul eicosapentaenoic (EPA), ambele facand parte din acizii grasi Omega-3.
Fileurile de peste gras contin pana la 30% ulei, procent ce poate varia. Pe de alta parte, pestele alb contine concentratii mari de ulei doar in ficat, per total avand mult mai putin ulei fata de pestele gras. In afara acizilor grasi Omega-3, pestii uleiosi sunt surse pretioase de vitamina A si D. Asemeni pestelui gras, pestele alb contine acesti nutrienti, dar intr-o concentratie mult mai mica.
De cele mai multe ori, expertii in domeniul sanatatii spun ca beneficiile pestilor uleiosi sunt mult superioare pestelui alb . Cu toate acestea, recomandarile expertilor nu au fost niciodata dovedite stiintific intr un mod convingator, prin studii realizate pe o populatie numeroasa.
Multe autoritati din domeniul sanatatii din toata lumea sfatuiesc oamenii ori sa consume din abundenta pestele uleios, ori sa aleaga varianta suplimentelor alimentare, datorita presupuselor beneficii aduse sanatatii. Studiile din ultimii zece ani au avut rezultate diverse privind beneficiile aportului alimentar de peste uleios.
Ce reprezinta acizii grasi Omega-3?
Acizii grasi Omega 3 sunt tipuri de grasimi intalnite frecvent in plante si in uleiurile de natura marina. Exista doua tipuri care sunt prezente din abundenta in pestele gras:
Acidul eicosapentaenoic (EPA) este un acid gras Omega 3 ce se gaseste in pestele gras. Cand vorbim despre acizii grasi Omega 3 din peste, ne referim de cele mai multe ori la acidul eicosapentaenoic.
Pestii nu produc acest acid, obtinandu l din algele pe care le consuma.
Acidul docosahexaenoic (DHA) este un acid gras Omega 3, ce reprezinta un element component important al retinei, spermei si cortexului cerebral.
40% din acizii grasi polinesaturati din creier sunt compusi din acidul docosahexaenoic. Acesta constituie 60% din acizii grasi polinesaturati prezenti in retina. Jumatate din greutatea membranei plasmatice a neuronilor este alcatuita din acest acid. De asemenea, laptele matern este bogat in acid docosahexaenoic.
Cat de adevarate sunt insa afirmatiile privitoare la beneficiile uleiului de peste?
In ultimii zece ani s au efectuat zeci de studii privind uleiurile de peste si cele Omega 3. Unele dintre aceste studii au respins aceste beneficii ale uleiului de peste, in timp ce altele le au confirmat.
Se spune ca aceste uleiuri de peste au numeroase beneficii asupra sanatatii daca sunt incluse intr-o dieta, aceste beneficii incluzand:
- Posibilitatea de a ajuta persoanele ce sufera de scleroza multipla – Cu toate acestea, un studiu efectuat de cercetatorii Spitalului Universitar din Bergen, Norvegia in aprilie 2012, a aratat ca acizii grasi Omega 3 nu ajuta persoanele cu scleroza multipla.
- Cancerul de prostata – Un studiu a aratat ca uleiurile de peste reduc riscul de dezvoltare a cancerului de prostata la barbati, daca acestia urmeza o dieta saraca in grasimi, in timp ce alt studiu a legat nivelul ridicat al acizilor grasi Omega 3 de un risc mai mare de a dezvolta un cancer de prostata agresiv.
Dar un alt studiu publicat in «Journal of the National Cancer Institute» a aratat ca uleiurile de peste Omega 3 cresc riscul dezvoltarii cancerului de prostata.
Autorii studiului, angajati ai Centrului de Cercetare pentru Cancer ” Fred Hutchinson” au declarat ca aportul mare de uleiuri de peste asociat cu o concentratie mare de Omega-3 in sange la barbati creste riscul aparitiei cancerului de prostata. Cel mai mic risc pentru a dezvolta cancer de prostata a avut grupul cu o concentratie de 3,2 % de acizi grasi omega-3 in sange, comparativ cu 5,7% in grupul de risc ridicat.
- Depresia post natala – Uleiurile de peste protejeaza impotriva depresiei postpartum – Dr.Michelle Price Judge de la Scoala de Asistente a Universitatii din Connecticut a declarat dupa efectuarea unui studiu in 2011 : « Consumul de acid docosahexaenoic in timpul sarcinii, in cazul in care acesta este obtinut doar prin mancare, are potentialul de a scadea simptomele depresiei postpartum ».
- Beneficii pentru sanatatea mintala – Uleiurile de peste ajuta adolescentii cu probleme comportamentale, mai ales pe cei cu ADHD.
- Beneficii pentru memorie – Cercetatorii au raportat in editia din octombrie 2012 a ziarului PLOS One ca memoria de lucru se poate imbunatati in cazul adultilor tineri sanatosi, daca acestia isi maresc aportul de acizi grasi Omega 3.
- Protectia impotriva bolii Alzheimer – De multi ani s-a afirmat ca aportul de ulei de peste regulat ar ajuta la prevenirea dezvoltarii bolii Alzheimer. Cu toate acestea, un studiu major publicat in 2010 in JAMA (Journal of the American Medical Association) a descoperit ca uleiurile de peste si un tratament placebo nu aduc nicio schimbare in prevenirea bolii Alzheimer.
- Protectia impotriva pierderii premature a vederii – Cercetatorii canadieni au declarat pentru gazeta « Investigative Ophthalmology & Visual Science » ca un aport alimentar adecvat de acid docosahexaenoic protejeaza oamenii de a si pierde vederea, odata cu imbatranirea.
- Beneficii aduse fetusilor – Consumul de uleiuri Omega 3 ajuta la dezvoltarea functiilor cognitive si motorii ale fetusului. Cercetatorii de la Universitatea Laval Laval au descoperit ca acizii grasi Omega 3 consumati de mame in ultimele trei luni ale sarcinii au imbunatatit functiile senzoriale, cognitive si motorii ale fetusului.
Alte studii privitoare la beneficiile uleiului de peste
- Studiile arata ca uleiul Omega 3 nu combate declinul cognitiv. Un studiu al cercetatorilor de la Universitatea din Iowa a sugerat ca nivelul crescut al uleiului Omega 3 nu aduce beneficii impotriva scaderii functiilor cognitive in cazul femeilor in varsta.
- Uleiurile Omega 3 protejeaza inima de stresul mental. Un studiu publicat in « American Journal of Physiology» a aratat ca persoanele care consuma suplimente alimentare cu ulei de peste, pe o perioada mai lunga de o luna, au experimentat mai putin stres mental in masuratorile sanatatii cardiovasculare, decat cei care nu le au consumat.
- Uleiul de peste cu Omega 3 ar putea reduce frecventa crizelor la pacientii epileptici. Un nou studiu pretinde ca pacientii cu epilepsie si-ar putea reduce crizele convulsive prin consumul de mici doze de Omega 3 din uleiul de peste, in fiecare zi.
Echipa de cercetare a Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii California Los Angeles declara ca descoperirile proprii pot fi de ajutor persoanelor bolnave de epilepsie care nu mai raspund la tratamentul medicamentos. Acestia si au publicat descoperirile in “ Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry”.
Suplimentele alimentare ce contin ulei de peste ofera beneficii sanatatii inimii?
Experti si membrii ai publicului larg considera ca un consum mare de uleiuri de peste Omega 3 ofera beneficii inimii. Cu toate acestea, studiile asupra uleiului de peste au avut rezultate diferite in privinta beneficiilor aduse sanatatii inimii.
Nu au descoperit beneficii pentru sanatatea inimii: O recenzie a peste 20 de studii publicata in „ JAMA ”( Jurnalul Asociatiei Medicale Americane) care a implicat un numar de aproape 70,000 de persoane, a avut un rezultat surprinzator, descoperind ca nu exista dovezi convingatoare pentru a lega suplimentele alimentare ce contin ulei de peste cu un risc mai scazut de atac de cord, accident vascular cerebral sau deces timpuriu.
Uleiul de peste atesta beneficiile aduse inimii:
Pe de alta parte, un studiu din 2011, efectuat de cercetatorii Universitatii Tehnologice Michigan, a aratat ca aportul de ulei de peste poate imbunatati circulatia sangelui prin reducerea nivelului de trigliceride, si deopotriva incetineste dezvoltarea placilor aterosclerotice.
Uleiul de peste ajuta persoanele cu stenturi in artere. Conform unui studiu realizat in Varsovia pe 54 de pacienti, cei cu stenturi cardiovasculare care au urmat un tratament cu doua medicamente pentru subtierea sangelui (aspirina si clopidogrel) si au consumat acizi grasi Omega 3, s au dovedit a avea un risc mai scazut de dezvoltare a unui atac de cord, in comparatie cu cei care nu au consumat uleiurile de peste.
Este rata scazuta a bolilor de inima in Japonia datorata consumului de ulei de peste?
Cercetatori ai Facultatii de Sanatate Publica din cadrul Universitatii Pittsburgh au decis sa investigheze de ce rata bolilor de inima in Japonia este mult mai scazuta fata de Statele Unite, Canada, Europa de Vest si Australia.
Acestia au transmis prin “Journal of the American College of Cardiology” din aprilie 2008, ca in Japonia, consumul de peste bogat in Omega 3 este mult mai mare decat in alte natiuni dezvoltate. Autorii articolului considera ca rata crescuta a consumului de uleiuri de peste in Japonia reprezinta un factor principal in numarul scazut al bolilor de inima.
Oamenii de stiinta au explicat faptul ca diferenta nu poate fi bazata pe factorul genetic. A treia si a patra generatie de japonezo americani au aceeiasi sau chiar o rata mai mare de intarire a arterelor (ateroscleroza) in comparatie cu restul populatiei americane. Ateroscleroza reprezinta un factor major atunci cand este vorba de bolile de inima.
Autorul studiului, doctorul masterand Akira Sekikawa a declarat:
“Studiul efectuat de noi arata ca nivelul crescut al acizilor grasi Omega 3 are proprietati puternice ce pot ajuta prevenirea acumularii de colesterol pe peretii arterelor. In prezent, in Statele Unite, aportul de peste de doua ori pe saptamana este recomandat persoanelor sanatoase. Studiul nostru demonstreza ca aportul crescut de peste de catre japonezi, poate avea efecte antiaterogene importante”.
Barbatii niponi adulti consuma aproximativ 100 de grame de peste in fiecare zi.
Care sunt alimentele bogate in acizi grasi Omega 3?
Urmatoarele alimente sunt bogate in acizi grasi Omega 3:
- Pestele gras: hamsiile, heringul, sardinele, somonul, pastravul si macroul
- Semintele de in
- Semintele de canepa
- Spirulina
- Nucile
- Ouale
- Semintele de chia
- Semintele germinate de ridiche
- Busuiocul proaspat
- Legumele cu frunze de culoare verde inchis, precum spanacul
- Tarhonul uscat
Sursa: medicalnewstoday.com
