Branzeturi cu amidon, clorura de calciu, nitrat de sodiu si natamicina gasite in supermarketuri

0

Asociatia Pro Consumatori (APC) a efectuat un studiu pe 34 de tipuri de branzenturi din magazinele din Romania, cu scopul de a atrage atentia in ceea ce priveste denaturarea unor sortimente de branzeturi cu impact asupra bugetului si sanatatii consumatorilor.

Studiul privind calitatea branzeturilor face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Sa invatam sa intelegem eticheta!”.

Branzeturi cu amidon, clorura de calciu, nitrat de sodiu si natamicina

Analizele realizate de expertii APC au condus la descoperirea urmatoarelor substante in unele sortimente de branzeturi:

  • Folosirea amidonului in reteta unor sortimente de branza mozzarella de catre unii producatori induce in eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obtine numai din lapte, fara adaosuri de alta natura;
  • Folosirea natamicinei (E 235) in unele sortimente de branza maturata cu pasta sem-itare, acest aditiv alimentar este folosit ca si conservant artificial cu actiune antibiotica, antifungica, fiind suspect de favorizarea dezvoltarii unor agenti microbieni patogeni. Totodata, poate provoca greata, voma, anorexie, diaree si iritarea pielii;
  • Folosirea in unele sortimente de branza maturata cu pasta semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din oua, cunoscut sub denumirea de lysozyme si care poate provoca reactii alergice;
  • Folosirea clorurii de calciu (E509) in unele sortimente de cascaval, ca potentiator de arome, agent de intarire si acidifiant.
  • Folosirea nitratului de sodiu in unele sortimente de branzeturi semi-tari. Unele studii au aratat ca exista riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

In acelasi timp, alte produse care le-au atras atentia expertilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de ”topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialitati pe baza de grasimi vegetale si proteine din lapte, dar care mai au in compozitie alte substante si aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfati de sodiu, citrati de sodiu, fosfati de sodiu si sorbat de sodiu. Din pacate, aceste produse induc in eroare consumatorii, atat prin prisma aspectului care imita foarte bine cascavalul, dar si prin faptul ca sunt asezate langa sortimentele de cascaval in cadrul marilor magazine.

Unii producatori au gasit de cuviinta sa realizeze amestecuri formate din cascaval si grasimi vegetale, in speta ulei de palmier, carora le-au gasit si denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe baza de cascaval si grasimi vegetale. Compozitia unor astfel de produse este formata din: cascaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apa, amidon din porumb, derivati din lapte, gelatina, sare iodata, aroma de fum si saruri de topire (fosfati de sodiu-E339 si difosfati de sodiu si potasiu-E450).

Avand in vedere cererea existenta din partea consumatorilor romani pentru un anumit sortiment de branzeturi, si anume cascavalul, in cele ce urmeaza vom face o prezentare mai ampla a adaosului clorura de calciu folosit de catre unii producatori de cascaval.

Clorura de calciu in cascavalul din magazin

Cascavalul este o branza oparita, cu consistenta tare ori semitare, din lapte de vaca, de oaie, sau mixt.

Pentru obtinerea unui kg de branza de cheag este nevoie de 6-10 litri lapte; ca manopera si intregul proces de pregatire pentru vanzare, transportul si prezentarea pentru comercializare sunt activitati in care lucreaza oameni si care costa. Chiar daca laptele ar fi socotit la un leu /litru de catre fermierul care nu are posibilitatea sa-l vanda intr-o retea de productie, iar toate activitatile le-ar suporta el si familia sa, kilogramul de branza ar costa cel putin 12-15 lei. Daca insa se adauga marje de profit minim, nu s-ar putea obtine branza sub 15 lei/kg. Acest calcul simplificat arata ca o mare parte a sortimentului de branzeturi, vandut la preturi foarte modeste (7-12 lei/kg), nu contine decat putin lapte sau constituie produse realizate din alte materii prime, indeosebi din uleiuri hidrogenate sau nehidrogenate, folosind ingrediente care asigura precipitatului o consistenta si proprietati organoleptice specifice branzei.

„Cheagul chimic este mai ieftin, iar tentatia inlocuirii cheagului este iminenta. Unul dintre cele mai folosite cheaguri chimice (mai exact substanta de coagulare, inlocuitor de cheag) este clorura de calciu, cu formula chimica CaCl2, (mai exact CaCl2(H2O)x, unde x = 0, 1, 2, 4, si 6), o sare a calciului cu acidul clorhidric. In toate variantele, clorura de calciu se dizolva foarte bine in apa. In principiu, sarea respectiva este higroscopica (avida de apa), deci se foloseste foarte mult ca desicant (absorbant al umezelii).”, a spus Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.

Astfel de retete sunt puse in practica si de marii producatori in domeniu care exporta branza foarte ieftina pentru piata romaneasca.

Este considerat un aditiv nepericulos, chiar sigur, desi legislatia americana nu permite folosirea sa in produsele ecologice. Mai este cunoscut ca da alergii, este banuita de favorizarea cancerului mamar si este considerata un factor de scadere a fertilitatii masculine. Limita zilnica admisa in consumul unui adult este estimata la nivelul a 160-345 mg. Gustul foarte sarat al clorurii de calciu ajuta la realizarea unor muraturi cu mai putina sare (castraveti crocanti etc.), deci mai aromate si cu mai putin sodiu. In industria berii se foloseste la corectarea continutului de minerale al apei, in prepararea produselor dulci poate preveni cristalizarea caramelului. In industria laptelui se foloseste pentru corectarea echilibrului compozitiei chimice a laptelui, fiind ingredient nelipsit din retetele unor tipuri cunoscute de branza (Brie, Stilton etc.).

Acumularea (clorurii) de calciu in organism (hipercalcemie) determina o serie de reactii, printre care: gust calcaros in gura, dureri de stomac, bufeuri, greata si varsaturi, lipsa apetitului, sete extrema, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, coma.

Folosirea clorurii de calciu la prepararea branzeturilor nu este un fapt singular si nici foarte grav, daca astfel de branzeturi sunt consumate rar.

Pentru cei ce vor sa aiba in oferta cascaval afumat, se ofera produsul nou fum lichid 80% care se foloseste diluat cu 20% apa. In amestecul respectiv, pus intr-un vas adecvat dimensiunii bucatii de cascaval, se introduce cascavalul scos din saramura si se tine cateva secunde (potrivit cu intensitatea aromei de fum care se doreste), apoi se pune la uscat. Fumul lichid nu este chiar o noutate, dar mereu a avut adversari in randul consumatorilor si chiar intre specialisti. Produsul contine numerosi aditivi care adauga la potentialul de risc pe care il prezinta fumul condensat si prelucrat, daca produsul este realizat astfel, pentru ca exista si fum lichid realizat „cu arome identic naturale“, care este tot atat de aproape de fumul adevarat, din esente bine stiute si condus in decursul perioadei de afumare cu multa stiinta, pe cat este cascaval „specialitatea“ din grasimi vegetale, fie si nehidrogenate, vanduta la raftul de branzeturi al supermarketului.

„In ultimii ani asistam la un proces de „denaturare legala” a branzeturilor din cauza vidului legislativ din acest domeniu, fapt care a dus atat la prejudicierea economica a producatorilor onesti, proces care a culminat, in unele situatii, chiar cu disparitia acestora, cat si la o afectare a intereselor economice ale consumatorilor, punandu-le acestora chiar sanatatea in pericol. In aceste conditii, pana cand prin intermediul unor legi se va interzice productia si comercializarea unor astfel de produse, singura masura menita sa-i protejeze pe consumatori ramane informarea acestora prin realizarea de studii, care sa demaste astfel de practici, astfel incat consumatorii sa nu mai achizitioneze produse de o calitate scazuta si cu incarcatura chimica ridicata, fapt ce va duce in cel mai scurt timp la disparitia unor astfel de produse datorita cererii scazute pentru acestea, nemaiexistand astfel interesul economic din partea unor astfel de producatori pentru fabricarea unor astfel de produse.”Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC

sursa

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.