Trei asociaţii, reprezentând industria farmaceutică – Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România şi Asociaţia Local American Working Group – propun măsuri pe termen scurt şi lung pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România: revizuirea periodică listei de medicamente compensate, adoptarea unui calcul diferenţiat al taxei clawback, dar și creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate – vezi lista completă!
Pe termen scurt – pentru 2014 – propunerile vizează:
Revizuirea listei de medicamente compensate şi introducerea de noi molecule în primul trimestru al anului 2014.
Introducerea unor măsuri de limitare a impactului actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule, precum:
– revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la baza sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator).
– Introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar.
– Eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor.
– Actualizarea listei medicamentelor compensate cu noi molecule bi-anual, pe baza legislaţiei existente pe metodologia HTA (cf. Ordinului 724/2013).
– Schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente ori să nu găsească medicamentele necesare pentru anumite afecţiuni.
Respectarea legii referitoare la bugetul de referinţă pentru taxa clawback care trebuie să fie la nivelul bugetului actual pentru medicamente; acesta se ridică la 7,8 miliarde RON, ceea ce înseamnă o referinţă trimestrială de 1,95 miliarde RON cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA.
Pe termen lung:
Creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020.
Ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent.
Contribuţia clawback să fie considerată doar o măsură provizorie, care să fie eliminată în momentul în care situaţia economică va fi stabilă.
Adoptarea unor măsuri eficiente în domeniul sănătăţii: alături de sistemul de prescriere electronic, sunt necesare implementarea cardului de sănătate, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, combaterea fraudelor, pentru a asigura şi mai mult controlul asupra bugetului de sănătate.
Cele trei asociații susțin că măsurile lor, propuse Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, ar reprezenta soluţii reale pentru creşterea accesului la tratament al populaţiei şi crearea unui mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, dacă ar fi implementate de către autorităţile publice.
”Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum, industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada 2012 – 2013, doi din zece pacienţi români au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback. Noi punem la dispoziţie în continuare toată expertiza noastră, dar numai împreună cu autorităţile putem găsi soluţii viabile, astfel încât treptat să creem un sistem de sănătate în folosul tuturor pacienţilor şi în acelaşi timp un mediu de business transparent şi predictibil”, sunt cuvintele lui Călin Gălăşeanu, preşedinte al Asociaţiei Româneană a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
”Încercăm să convingem atât autorităţile, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern”, susține și Dragoş Damian, președinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
