Primul transplant de cap facut vreodata este posibil

1

transplant de capBarierele tehnice pentru a se realiza transplantul de cap unei persoane pe corpul altei persoane pot fi acum depășite, spune Dr. Sergio Canavero, un membru al Grupului de Neuromodulare Avansată din Torino.

Într-o lucrare recentă , Canavero prezintă o procedură de transplanturi de cap realizate cu succes care au fost efectuate pe animale din 1970 .

Problema cu aceste transplanturi de cap a fost că oamenii de ştiinţă nu au putut să conecteze cordoanele spinarii animalelor de trupurile lor donatoare, lasandu-le paralizate după transplant. Dar, spune Canavero, progresele recente în ceea ce priveşte reconectarea măduvei spinării care fusese anterior secţionată chirurgical demonstrează că acest lucru ar putea fi posibil şi la oameni. (Acest lucru nu este la fel ca restabilirea functiei sistemului nervos la cavdriplegici sau alte victime ale leziunii traumatice ale maduvei spinarii.)

“Cel mai mare obstacol tehnic pentru un transplant de cap este, desigur, reconectarea de la donator (D)”  și beneficiari (R) prin cordoanele spinarii. Este afirmaţia mea că tehnologia există numai acum pentru astfel de legătură …. Multe proceduri medicale care până acum au fost fără speranţă ar putea beneficia de o astfel de procedură. “, notează Cavavero în lucrarea sa.

La animale transplantul de cap, folosind această procedură a fost deja aplicată

Metoda preconizată de Canavero este foarte similară cu cea aplicată de Robert White, care a transplantat un cap de maimuţă rhesus cu succes  pe corpul unui al doilea rhesus în 1970. În primul rând, ambii pacienţi trebuie să fie în același teatru de operare. Apoi capul, pentru a putea fi transplantat trebuie să fie răcit între 12 ° C și 15 ° C (54,6 ° F și 59 ° F). Totul trebuie să se facă rapid, medicii trebuie să elimine ambele capete, în același timp, și să reconecteze capul la sistemul circulator al corpului donatorului în decurs de o oră. În timpul procedurii reconectării, organismul donator trebuie să fie, de asemenea, refrigerat, și trebuie să fie indus în stop cardiac.

La translantul de cap odată ce capul este reconectat, inima corpului donatorului poate fi repornită, iar chirurgii pot continua să refacă celelalte conexiuni vitale, inclusiv măduva spinării.

Conectarea măduvei spinării este ultimul obstacol la transplantul de cap

Conectarea măduvei spinării  nu a fost încercat încă nici chiar la animale. Totuşi, secţionarea şi apoi reconectarea măduvei spinării la acelaşi animal a fost deja întreprinsă, cu un oarecare succes.  Foarte recent, oamenii de ştiinţă de la Case Western Reserve University şi de la Cleveland Clinic au reuşit să restabilească o conexiune limitată între cele două jumătăţi secţionate ale măduvei spinării, la şobolani.

transplant de capRefacerea conexiunii măduvei poate fi realizată prin stimulare proceselor de vindecare naturale ale organismului.

Dar Canavero propune, în articolul său publicat în Surgical Neurology International,  o abordare diferită: secţionând măduva spinării cu un bisturiu ultra-ascuţit (care produce o tăietură foarte „curată”, cu lezarea minimă a axonilor neuronilor) şi apoi reconectând  măduva spinală din capul unei persoane cu cea din corpul alteia, s-ar putea realiza o reconectare mai completă şi imediată.

„Cheia fuzionării celor două părţi ale măduvei esta această tăietură foarte netă, care permite axonilor secţionaţi proximal să fuzioneze cu omologii lor distali.” „Această fuziune implică utilizarea unor aşa-numiţii  agenţi fuzogeni – substanţe care realizează repararea membranelor celulare vătămate prin leziuni mecanice, independent de orice alte mecanisme endogene de reparare cunoscute.”

Canavero presupune că ar putea fi utilizate, în transplantul de cap, şi unele materiale sintetice, precum polietilen-glicolul (PEG), care a fost folosit pentru realizarea fuziunii celulare, spune neurochirurgul, citând studii anterioare care arătau, spre exempu, că la câini PEG permite fuzionarea măduvei spinării secţionate. Un alt compus cu acţiune asemănătoare este un polizaharid numit chitosan.

Cui ar folosi asemenea operaţii? Persoanelor imobilizate de la gât în jos, cu toate cele patru membre paralizate, cu condiţia să le fi rămas suficientă măduvă intactă pentru a permite un transplant de cap; apoi, unor pacienţi cu distrofie musculară, care putea beneficia de un corp nou.

Dar, în afară de uriaşele obstacole tehnice, o asemenea operaţie, transplantul de cap ar mai întâmpina şi altele.

Unul dintre ele ar fi costul; Canavero estimează că, în total, costul unui transplant de cap ar fi de cel puţin 10 milioane de euro. Şi, evident, există şi aspectul bioetic, extrem de controversat, al unei asemenea proceduri.

Sursa: QUARTZ

 

Share.

1 Comment

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.