Scarlatina – simptome, tratament, preventie

Scarlatina este o boala infectioasa care afecteaza cel mai frecvent copiii.

Simptomele includ durere in gat, febra si o eruptie rosie caracteristica. Scarlatina este, de obicei raspandit prin inhalare. Nu exista nici un vaccin, dar boala este tratata eficient cu antibiotice. Cele mai multe dintre caracteristicile clinice sunt cauzate de toxina erythrogenic , o substanta produsa de bacteria Streptococcus pyogenes (Grupa A streptococi.), atunci cand este infectat cu un anumit bacteriofag .

Inainte de disponibilitatea de antibiotice, scarlatina a fost o cauza majora de deces. Perioada de incubatie este de 1-4 zile.

Cuprins:

1. Generalitati
2. Simptome
3. Diagostic
4. Tratament
5. Prevenire

Scarlatina – simptome

Scarlatina se caracterizeaza prin:

• Durere in gat
• Febra
• Limba luminoase de culoare rosie, cu un aspect de “capsuni”
• Pete Forchheimer (pete trecatoare mici, rosii)
• Paranoia
• Halucinatii

O caracteristica a eruptiilor cutanate sunt:

• de culoare rosie, si dur-texturate
• Apare 12-72 de ore de la pornirea febra
• in general, incepe pe piept si subsuori si in spatele urechilor. Ea poate aparea, de asemenea, in zona abdomenului pe fata, de multe ori arata ca obrajii rosii, cu o suprafata caracteristica palid in jurul gurii (paloare circumorala)
• incepe sa se estompeze trei-patru zile de la debutul si descuamarea lor

Scarlatina debuteaza brusc cu febra, alterarea starii generale, varsaturi si dureri de gat la inghitit. Febra poate atinge valori de 39-40C, fiind frecvent precedata de frisoane si insotita de tahipnee, tahicardie; la sugari si copii mici se poate insoti de agitatie si chiar convulsii.

Semnele generale se mentin, febra persistand inca 2-3 zile de la introducerea antibioticului. Doar in formele severe, toxice, se mentioneaza modificaricardio-circulatorii, cu tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, hipotensiune arteriala, colaps, hepatomegalie, uneori insotita de subicter, nefrita infocar, simptome neuro-psihice (agitatie, delir, convulsii, meningism) si artralgii toxice.

Diagnostic – scarlatina

Scarlatina pot fi diagnosticata prin semne si simptome clinice. Hemoleucograma completa (CBC): leucocitoza cuneutrofilie,eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogenemie crescuta.

• teste bacteriologice: evidentierea, prin culturi de la poarta de intrare, a streptococului beta hemolitic (neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului);exudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului (cu ajutorul unui tampon steril se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva); la purtatorii sanatosi se recolteaza exudat nazo-faringian si nazal; dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, sevor transporta in maximun doua ore la laborator
• teste serologice: reactia ASLO deceleaza anticorpii anti streptolizina-O.

Tratament – scarlatina

Toti bolnaviide scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament.

Repausul la pat este recomandat timp de 7-10 zile, dupa care bolnavul ramane izolat la domiciliu pana la 14-21 de zile de la inceputul bolii, fiind urmarit in continuare de catre medicul de familie pana la 30 de zile, in vederea depistarii eventualelor complicatii.

Se urmareste examenul de urina si exudatul faringian. Se considera vindecat, un pacient care dupa 21 de zile de la debutul bolii, la doua exudate faringiene consecutive nu se mai depisteaza streptococ beta-hemolitic, daca examenele de urina sunt normale.

Regimul alimentar este hidro-lacto-zaharat in primele zile de boala; pe masura ce scade febra si se amelioreaza starea generala si toleranta digestiva, se revine treptat la regimul alimentar normal.

Tratamentul etiologic consta in antibioterapia cu Penicilina – antibioticul de electie, inlocuit de macrolide (eritromicina) la persoanele alergice la penicilina. La acesta se asociaza tratament simptomatic: antitermice (aspirina, paracetamol) si vitamina C. Dezinfectia nazo-faringiana este importanta, utilizandu-se faringosept si instilatii nazale cu colargol.

Pentru profilaxie, la iesirea din spital se recomanda penicilina de depozit, Moldamin, care se poate repeta la 10 zile de la externare sau pana la incetarea inflamatiei si normalizarea ASLO.

Prevenire scarlatina

• Cea mai buna metoda de prevenire este evitarea contactului cu bolnavii. Dar este foarte greu de prevazut cand si cine se va imbolnavi.
• Daca sunteti anuntati ca in colectivitatea frecventata de copilul dvs a fost un caz de scarlatina, toti copiii vor fi examinati de un medic, li se va face exudat faringian, iar celor cu Streptococul A pozitiv li se va incepe tratamentul preventiv cu Penicilina.
• Aerisirea frecventa este absolut necesara, mai ales atunci cand exista un bolnav de scarlatina. Aceasta masura trebuie respectata atat la gradinita, scoala cat si acasa.
• Spalati-va des pe maini. Este una dintre cele mai eficiente masuri de igiena. Cand vin de la gradinita, scoala sau de la joaca, dupa ce folosesc toaleta si inainte de a manca, copiii trebuie sa se spele pe maini cu apa calda si sapun. De asemenea, si noi adultii trebuie sa facem la fel.
• Nu exista vaccinuri care sa fie disponibile în prezent pentru a proteja impotriva scarlatinei.