Conform datelor Federaţiei Internaţionale pentru Diabet, mai mult de 1.500.000 pacienţi români suferă de diabet, iar în ultimul an au murit 18.539 bolnavi de diabet. Această cifră plasează țara noastră în top 10 la nivel European la capitolul deceselor bolnavilor de diabet.
În ceea ce priveşte accesul pacienţilor români cu diabet la tratament, 10% dintre medicamentele noi depuse spre evaluare la Ministerul Sănătății sunt destinate tratării acestora. Lista urmează să fie actualizată abia la începutul anului 2014 conform ultimelor informaţii oferite de Ministerul Sănătăţii.
“După cancer, diabetul este afecţiunea pentru care sunt în aşteptare pentru aprobarea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite cele mai multe molecule. Vorbim de 13 medicamente noi, inovatoare, care aduc veşti bune pacienţilor întrucât descoperirile terapeutice de ultimă oră din medicină şi progresul înregistrat în dezvoltarea unor noi terapii ajută la gestionarea diabetului şi a unor factori de risc asociați cu acesta, cum ar fi hipertensiunea arterială. Mai mult decât atât, este firesc ca și pacienții români să beneficieze de rezultatele ultimelor descoperiri în acest domeniu, la care așteaptă să aibă acces încă din anul 2008.
Dincolo de medicație însă, suntem de părere că stilul de viață al pacientului joacă un rol foarte important în această boală. Acest stil de viață explică de ce numărul bolnavilor este în continuă creștere în lume, deși terapiile au evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani. Pacientul trebuie să înveţe să gestioneze un stil de viaţă care să fie complementar terapiilor medicamentoase. În acest sens, dezvoltarea unor programe de educaţie şi prevenţie care să conducă la reducerea factorilor de risc cheie, cum ar fi obezitatea şi lipsa exerciţiului fizic, devin foarte importante”, explică Oana-Martha Igrişan, Director Comunicare – Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, cancerul și bolile pulmonare obstructive sunt principala cauză de deces pe planetă
Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondială a Sănătății au inclus diabetul zaharat în grupul bolilor netransmisibile – alături de bolile cardiovasculare, cancer și bolile pulmonare obstructive. Ele sunt principala cauză de deces pe planetă, motiv pentru care prevenirea și controlul lor trebuie să fie o prioritate absolută peste tot în lume.
Datorită progreselor medicinei, diabetul a devenit astăzi o afecțiune cu care oamenii pot trăi timp îndelungat. Înainte de descoperirea insulinei, în anul 1921, diabetul de tip 1 era o boală fatală. Dacă la început insulina avea origine animală, în urmă cu 20 de ani, prin inginerie genetică, a fost produsă insulina de origine umană. Şi în continuare, cercetarea se concentrează pe dezvoltarea unor noi forme de insulină – insulinele analog care să contribuie la creşterea calităţii vieţii pacienţilor. Dezvoltarea insulinelor analog bazale cu acţiune îndelungată, administrate o dată pe zi, au produs o reală schimbare în bine a complianței pacienților și implicit a controlului glicemic atât la persoanele cu diabet tip 1, dar mai ales la cei cu diabet tip 2.
De asemenea, cercetările sunt îndreptate şi către dezvoltarea unor terapii cu rol în modularea sistemului imununitar, care să ajute la prevenirea dezvoltării diabetului de tip 1.
Deci vestea bună este că evoluția în cercetare și dezvoltare în zona diabetologiei nu se oprește aici și preocuparea comunității științifice pentru terapii inovatoare există în continuare, pentru că acestea și-au dovedit în timp eficacitatea în tratarea bolnavilor”, declară Prof. Dr Nicolae Hâncu, Preşedinte Onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice și membru de onoare al Academiei Române.
În anul 2012, 4,8 milioane de persoane au murit din cauza diabetului la nivel mondial, iar în următorii 10 ani se estimează că numărul deceselor cauzate de diabet va creşte cu mai mult de 50%. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2030 diabetul va fi a şaptea cauză a mortalităţii la nivel mondial, ajungându-se la 552 milioane persoane.
Incidenţa bolii continuă să crească ameninţător mai ales în rândul ţărilor în curs de dezvoltare și slab dezvoltate. Acest fenomen este determinat de creșterea numărului de persoane adulte, durata mai mare de viață a acestora, precum și de modificările comportamentale: lipsa activităţii fizice, dietele bogate în calorii și obezitatea.
Pe de altă parte, ţările slab dezvoltate se confruntă cu probleme legate de lipsa accesului la îngrijire medicală şi medicamente, ceea ce conduce la o creştere a ratei mortalităţii asociate diabetului în aceste ţări.